Parlamentul Letoniei a votat pentru retragerea din tratatul global de protecție a femeilor

Letonia ar putea deveni prima țară din UE care se retrage dintr-un tratat internațional istoric privind combaterea abuzului domestic și a violenței împotriva femeilor, în urma unui vot parlamentar de joi.

Parlamentarii au votat cu 56 la 32, cu două abțineri, pentru retragerea din Convenția de la Istanbul — un tratat al Consiliului Europei menit să standardizeze sprijinul pentru femeile victime ale violenței — la doar un an după ce acesta a intrat în vigoare.

„Este o decizie rușinoasă pentru parlament”, a declarat pentru POLITICO Andris Šuvajevs, liderul grupului parlamentar al Partidului Progresist de centru-stânga, la scurt timp după votul care a urmat unei dezbateri intense de 14 ore.

Legislația privind retragerea din tratat a fost introdusă de un partid de opoziție de dreapta, „Letonia pe primul loc”, dar a trecut cu sprijinul uneia dintre cele trei partide din coaliția de guvernare. Uniunea Verzilor și Fermierilor, un partid centrist, s-a disociat de partidul premierului Evika Siliņa pentru a ajuta la adoptarea proiectului.

Ingūna Millere, reprezentantă a partidului „Letonia pe primul loc”, a declarat pentru POLITICO că Convenția de la Istanbul a fost „un produs al feminismului radical bazat pe ideologia de gen” și că ratificarea tratatului de către Letonia a fost „marketing politic care nu are nicio legătură cu lupta împotriva violenței”.

Inițiativa de retragere din convenție a fost puternic criticată de grupurile pentru drepturile omului, care au avertizat că ar duce la un regres al drepturilor femeilor în Letonia. Cu o zi înainte de vot, aproximativ 5.000 de persoane au protestat în fața parlamentului, purtând pancarte cu mesaje precum „Jos mâinile de pe Convenția de la Istanbul” și „Letonia nu este Rusia”.

Tamar Dekanosidze, reprezentanta regională pentru Eurasia a organizației pentru drepturile femeilor Equality Now, a declarat că proiectul încearcă să reîncadreze inițiativele pentru egalitatea de gen ca promovând o „agendă LGBTQ”, adoptând un narativ în stil Kremlin care permite politicienilor să se prezinte drept apărători ai „valorilor naționale” înaintea alegerilor.

„Aceasta ar însemna că, în ceea ce privește valorile, sistemele juridice și guvernarea, Letonia ar fi mai aliniată cu Rusia decât cu Uniunea Europeană și țările occidentale”, a spus ea, adăugând că acest lucru „servește direct interesele Rusiei în țară”.

Retragerea Letoniei ar necesita aprobarea președintelui Edgars Rinkēvičs, care a declarat înainte de vot că va examina legea și își va anunța decizia în termen de 10 zile. Letonia ar fi doar a doua țară care părăsește convenția, după ieșirea Turciei în 2021.