Rezoluție istorică a Parlamentului European, care propune acţionarea în judecată a Austriei pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen

Rezoluția a fost adoptată de europarlamentari cu o majoritate covârșitoare, 526 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și 42 de abțineri.

Rareș Bogdan, europarlamentar: „Este cea mai dură rezoluţie care a fost adoptată vreodată pe chestiunea Schengen şi cea mai dură adoptată împotriva Austriei. Austria trebuie să plătească despăgubiri, putem cere despăgubiri. Austria poate să-şi piardă dreptul de vot în Consiliu pentru încălcarea Tratatului UE. De aici încolo, chestiunile sunt legate de ceea ce vor face autorităţile statului român.”

Victor Negrescu, europarlamentar: „Pentru a proceda la un sistem de compensare, care poate veni din bani europeni sau dinspre statele care nu respectă prevederile tratatelor, trebuie să existe şi o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în această privinţă, adică Comisia Europeană sau Parlamentul European pot să se constituie parte civilă în aceste tipuri de proceduri.”

Parlamentul European a mai adoptat patru rezoluții prin care cere aderarea României și Bulgariei la Schengen, însă niciuna care să conteste veto-ul Austriei și care să prevadă explicit dreptul la despăgubiri.

Eurodeputații arată că românii și bulgarii sunt discriminați în comparație cu cetățenii statelor membre ale spațiului comunitar.

Vlad Gheorghe, europarlamentar: „Există persoane care spun că rezoluţia nu este obligatorie, este un fel de mobilă, aşa. Nu, nu e mobilă, este obligatorie pentru instituţiile europene, e obligatorie pentru Comisia Europeană, de data aceasta, şi Comisia trebuie să se apuce să lucreze la această evaluare a pagubelor şi să vină cu nişte propuneri concrete.”

Analiștii rămân rezervați.

Cristian Pîrvulescu: „O rezoluţie este doar o poziţie politică a parlamentului European, care nu are niciun fel de influenţă asupra funcţionării instituţiilor. În Parlamentul Eurpean există o majoritate care susţine aderarea României la Schengen şi care sunt dispuşi să ia în considerare sancţionarea Austriei, doar că până acolo mai e un drum lung, foarte lung de dus şi mi-e foarte greu să cred că se va ajunge până la urmă la aşa ceva, pentru că, până la urmă, e dreptul suveran al unui stat să se împotrivească.”

Aderarea României la spațiul Schengen este una dintre prioritățile președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene.

––––––––

ACTUALIZARE Tocmai am votat o nouă rezoluție a Parlamentului European care cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen până la finalul anului, a anunțat europarlamentarul Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook. La rândul său, europarlamentarul Rareș Bogdan cere despăgubiri din partea Austriei: Austria trebuie să plătească despăgubiri României pentru blocarea în Schengen! Austria trebuie să-și piardă dreptul de vot în Consiliu pentru încălcarea Tratatului UE și să i se suspende fondurile!

ACTUALIZARE Europarlamentarul Rareș Bogdan: Austria trebuie să plătească despăgubiri României pentru blocarea în Schengen! Austria trebuie să-și piardă dreptul de vot în Consiliu pentru încălcarea Tratatului UE și să i se suspende fondurile!

ACTUALIZARE Rezoluția a adunat 526 de voturi „pentru”, 57 „împotrivă” și 42 de abțineri din partea membrilor Parlamentului European. Europarlamentari din toate colțurile continentului și din toate familiile politice proeuropene și-au arătat, astfel, susținerea pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Rezoluţia se bazează pe petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).

Eurodeputatul Victor Negrescu (grupul S&D) a explicat marţi, într-o întâlnire cu jurnalişti români, că rezoluţia vorbeşte despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi discriminarea produsă prin veto-ul austriac.

”Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie. În această rezoluţie se vorbeşte, printr-un amendament pe care l-am depus, despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi despre o discriminare care practic se produce prin acest veto. Contacte există deja la nivel înalt, abordăm lucrurile diferit faţă de anul trecut, nu vorbim atât de mult despre acest subiect şi mai degrabă încercăm să acţionăm la nivel diplomatic. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria”, a spus eurodeputatul social-democrat.

El a adăugat că este vorba despre un veto politizat, întrucât există ”un guvern de dreapta, nu o ţară, care împiedică extinderea spaţiului Schengen” şi că demersurile în scopul obţinerii sprijinului tuturor statelor membre pentru aderarea României la Schengen vor continua: ”Au fost discuţii cu cancelarul german Olaf Scholz, care în perioada următoare va discuta cu cancelarul austriac. Avem ca prioritate în mandatul scris al preşedinţiei spaniole a Consiliului UE această susţinere pentru aderarea României la spaţiul Schengen. La nivelul familiei noastre politice avem din nou documente aprobate şi rezoluţii de sprijin pentru România. În primăvara acestui an a avut loc o reuniune la nivel înalt a Popularilor Europeni; ei nu au putut să adopte o rezoluţie de sprijin pentru România. De aceea, este important să acţionăm cu toţi în familiile noastre politice pentru a ne asigura că acest demers al ţării noastre este sprijinit la cel mai înalt nivel”.

La rândul său, eurodeputatul Vlad Gheorghe (grupul Renew Europe) a ţinut să remarce, într-o declaraţie pentru AGERPRES, că rezoluţia bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen va statua juridic pentru prima dată că ceea ce li s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare.

”În primul rând (rezoluţia – n. red.) vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece – şi eu cred că va trece în plen mâine, pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen – va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare. Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp. Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu”, a subliniat Vlad Gheorghe.

Un alt element important este faptul că va fi menţionată pentru prima dată noţiunea de pierderi, după care urmează despăgubiri, întrucât Comisia Europeană va fi obligată să evalueze pierderile implicate (de veto-ul Austriei, n.red.) şi, în al doilea rând, să propună mecanisme juridice pentru ca România să fie compensată.

Conform programului preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, următoarea reuniune oficială a miniştrilor de interne din UE este prevăzută pentru 28 septembrie, la Bruxelles, când subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agendă.