Papa Leon al XIV-lea îndeamnă la o Biserică Catolică veselă şi primitoare pentru toţi şi atentă la cei mai săraci

Papa Leon al XIV-lea a declarat luni că intenţionează să urmeze agenda de reformă a predecesorului său, Francisc, lăudând încercările regretatului pontif argentinian de a face Biserica Catolică globală să devină mai incluzivă, într-un discurs anual de Crăciun adresat cardinalilor de la Vatican, informează Reuters.

Leon al XIV-lea, primul papă născut în Statele Unite, le-a spus celor mai înalţi oficiali ai Bisericii Catolice că papa Francisc, care a murit în luna aprilie din acest an, a fost “o voce profetică”, care s-a străduit să creeze “o Biserică veselă, primitoare pentru toţi şi atentă la cei mai săraci”, scrie Agerpres.

Papa Francisc, care a condus această biserică cu 1,4 miliarde de credincioşi timp de 12 ani, a folosit adeseori discursul său anual de Crăciun către cardinali pentru a le adresa critici usturătoare cu privire la activitatea lor.

În mai multe discursuri lungi rostite de-a lungul anilor, el a enumerat ceea ce numea “bolile” şi “afecţiunile” birocraţiei centrale a Vaticanului, cunoscută sub numele de Curia Romană.
Papa Leon al XIV-lea, care are un stil mai diplomatic decât predecesorul său argentinian, a vorbit doar 15 minute şi nu a formulat astfel de reproşuri. Însă el a repetat multe teme centrale din timpul papalităţii lui Francisc.

Actualul suveran pontif i-a avertizat pe cardinali să nu “cadă în rigiditate sau ideologie” în aplicarea învăţăturilor Bisericii şi a spus că structura complexă a Vaticanului “nu trebuie să împovăreze sau să încetinească progresul” muncii lor.

El a deplâns faptul că unele conflicte interpersonale afectează uneori funcţionarea Vaticanului.

“Observăm cu dezamăgire că anumite dinamici – legate de exercitarea puterii, de dorinţa de a se impune sau de urmărirea intereselor personale – se schimbă foarte lent”, a spus Leon al XIV-lea.

“Ne întrebăm atunci: este posibil să fim prieteni în Curia Romană?”, a adăugat el.

Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la “o Curie Romană tot mai misionară, în care instituţiile, birourile şi sarcinile de lucru sunt concepute în lumina marilor provocări ecleziale, pastorale şi sociale de astăzi, şi nu doar pentru a asigura administraţia obişnuită”.