Panică la pompele de alimentare. Ce soluţii propun statele europene pentru a ţine preţurile sub control

Panica de la pompele de alimentare a pus Europa în mișcare. După o zi nebună pe burse, preţurile barilului Brent au revenit sub 90 de dolari, însă temerile se păstrează legat de preţurile la pompă. Statele membre caută cu disperare „frâna de mână” pentru prețurile la carburanți.

Croația și Ungaria au ales deja calea cea mai scurtă, dar și cea mai riscantă: plafonarea directă.

La Budapesta, motorina a fost înghețată la un echivalent de 7,94 lei pe litru, în timp ce Croația suportă o subvenție de 2 milioane de euro la fiecare două săptămâni pentru a menține prețul la 1,55 euro.

Este o măsură de forță, menită să oprească inflația, dar care pune o presiune imensă pe bugetele naționale.

La polul opus, Italia propune o soluție mai elegantă, dar tehnică: „acciza mobilă”. Logica este simplă: pe măsură ce prețul carburantului crește, statul încasează mai mult TVA.

Italia vrea să folosească acest „surplus” de încasări neprevăzute pentru a reduce automat acciza, astfel încât prețul final la pompă să rămână stabil. Este o variantă agreată de Comisia Europeană, deoarece nu perturbă piața liberă, ci folosește pârghiile fiscale pentru a proteja consumatorul final.

În România, situația este într-un echilibru fragil. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat existența a cinci scenarii de intervenție, dar a exclus categoric plafonarea directă, considerând-o o pârghie ineficientă pe termen lung.

Principalul obiectiv al Guvernului este evitarea pragului de 10 lei pe litru, o cifră care ar putea declanșa scumpiri în lanț în toată economia. Executivul de la București pare să încline spre măsuri țintite, nu universale, focusul fiind pe sectoarele vitale: transportatorii și agricultorii.

Ce are, concret, Guvernul în „trusa de scule” economică? Prima variantă este reducerea temporară a accizei, o măsură cerută intens de mediul de afaceri.

A doua soluție, inspirată din criza din 2022, este subvenția directă de tip „50 de bani”, unde statul decontează o parte din preț. Însă provocarea este uriașă în martie 2026, deoarece încep lucrările agricole de primăvară, iar cererea de motorină va exploda. Fără un sprijin direct, prețul pâinii și al produselor de bază ar putea urma aceeași traiectorie cu a barilului de petrol.

O altă variantă analizată la nivel tehnic este limitarea marjelor de profit ale distribuitorilor, similar cu modelul francez, unde TotalEnergies a acceptat un plafon „benevol” de 1,99 euro. În România, controalele în benzinării s-au intensificat pentru a preveni specula, dar adevărata soluție rămâne dezescaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Până atunci, autoritățile de la București sunt forțate să acționeze „punctual și țintit”, încercând să stingă incendiul prețurilor fără a „pârjoli” deficitul bugetar, aflat deja sub presiune.

În concluzie, martie  va fi luna deciziilor grele pentru transportul românesc. Cele cinci scenarii sunt pe masă, iar implementarea lor depinde de cât de repede se „liniștește” Strâmtoarea Ormuz.

Dacă intervenția nu vine în următoarele zile, economia ar putea intra într-un blocaj logistic sever.