„Dacă părțile doresc acest lucru, Islamabadul este întotdeauna dispus să găzduiască discuțiile”, a declarat marți pentru Al Jazeera purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Tahir Andrabi. „Pakistanul a susținut în mod constant dialogul și diplomația pentru a promova pacea și stabilitatea în regiune.”
Câteva ore mai târziu, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a scris, de asemenea, pe X că Pakistanul „este pregătit și onorat să fie gazda care să faciliteze discuții semnificative și concludente pentru o soluționare cuprinzătoare a conflictului în curs”.
Pakistan welcomes and fully supports ongoing efforts to pursue dialogue to end the WAR in Middle East, in the interest of peace and stability in region and beyond. Subject to concurrence by the US and Iran, Pakistan stands ready and honoured to be the host to facilitate…
— Shehbaz Sharif (@CMShehbaz) March 24, 2026
Iranul a negat categoric că ar fi angajat în vreo discuție cu SUA, contrazicându-l pe Trump.
Însă mai multe surse media din SUA și Israel au raportat că Pakistanul, Egiptul și Turcia au servit drept mesageri între Washington și Teheran, în speranța de a media o ieșire din războiul care a dus la cea mai mare criză energetică din istoria modernă.
Unele dintre aceste rapoarte au sugerat că Islamabad ar putea deveni orașul care va găzdui discuțiile la sfârșitul acestei săptămâni. Potrivit publicației americane Axios, sunt în discuție două formate posibile pentru o întâlnire la Islamabad.
Unul dintre ele îi implică pe ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, pe trimisul american Steve Witkoff și pe ginerele lui Trump, Jared Kushner. Celălalt prevede o întâlnire între vicepreședintele american JD Vance și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a respins afirmațiile lui Trump privind negocierile, considerându-le o încercare de a „scăpa din mlaștina în care sunt prinși SUA și Israelul”.
Pakistanul a intrat pe o scenă care, în mod tradițional, îi era străină. În timp ce Orientul Mijlociu este cuprins de războiul deschis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, Islamabadul încearcă să ocupe rolul neașteptat de mediator principal.
În ceea ce privește securitatea energetică, Pakistanul este cel mai interesat dintre toți ca conflictul să se încheie: 81% din toată energia pe care o importă trece prin Strâmtoarea Ormuz, acum blocată. Nicio altă țară nu depinde atât de mult de petrolul și gazul din Golf.
Dar ceea ce este surprinzător este faptul că Pakistanul încearcă să joace rolul de mediator în Iran, în timp ce se află în plin război deschis cu vecinul său, Afganistanul, încă de la sfârșitul lunii februarie. Luptele de la frontieră au reizbucnit marți, după un armistițiu de cinci zile între cele două țări, scrie El Mundo.
Trump și ”marele său general” din Pakistan
În criza din Orientul Mijlociu, șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și prim-ministrul, Shehbaz Sharif, au inițiat o dublă inițiativă diplomatică care face legătura directă cu Washingtonul și Teheranul.
Munir a discutat duminică cu Donald Trump, în timp ce Sharif a făcut același lucru luni cu președintele iranian, Masoud Pezeshkian. Două convorbiri care au avut ca scop deschiderea unei portițe pentru a stopa escaladarea conflictului.
Generalul Munir a atras deja atenția internațională anul trecut, când l-a însoțit pe Sharif la Washington și a fost primit la Casa Albă de către Trump, care l-a descris drept „marele său general”. A fost o mare surpriză faptul că SUA au invitat un lider militar pakistanez dintr-o țară condusă, în mod oficial, de un executiv civil. Oficialii din ambele țări au declarat că cei doi au menținut o relație strânsă de atunci.
Mai multe surse media au relatat că Pakistanul ar fi oferit capitala sa ca sediu pentru o rundă de negocieri iminentă între înalți oficiali americani și iranieni. Nu ar fi vorba de o mediere oficială (Teheranul insistă că nu negociază direct cu Washingtonul), ci de un canal discret care să permită schimbul de mesaje în plin conflict.
Contextul explică urgența. Trump amenințase că va „distruge” infrastructura energetică iraniană, dar și-a moderat ulterior tonul în urma unor contacte pe care le-a calificat drept „productive” cu Teheranul.
Piața a reacționat imediat: prețul petrolului a scăzut, semn că investitorii au interpretat acest lucru ca pe o posibilă schimbare diplomatică. Nimeni de la Casa Albă nu confirmă rolul Pakistanului, dar nici nu îl infirmă.
Islamabadul nu este singur în această încercare. Turcia și-a reactivat propriile canale de comunicare, ministrul său de externe, Hakan Fidan, coordonându-se cu omologul său pakistanez Ishaq Dar. Egiptul și Qatarul sunt, de asemenea, implicate într-o diplomație în rețea care urmărește, cel puțin, un armistițiu tactic.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmaeil Baqaei, a fost clar: nu există negocieri directe cu SUA. Ceea ce recunoaște regimul iranian este primirea de mesaje prin intermediul „statelor prietene”. Aici intră în scenă Pakistanul, al cărui profil de mediator se potrivește mai bine decât pare.
Spre deosebire de alți aliați regionali ai SUA, nu găzduiește baze americane și are un picior de fiecare parte a tabelei islamice: este a doua țară din lume ca populație șiită, dar menține legături strategice strânse cu Arabia Saudită, cu care a semnat recent un pact de apărare.
În plus, dependența sa extremă de energia din Golf face ca această mediere să fie realizată mai ales din motive de supraviețuire economică. Acest echilibru, subliniază unii analiști, o transformă într-un intermediar acceptabil pentru toți. Exact ceea ce este necesar într-un război în care nimeni nu mai are încredere în nimeni.
Se pare că, în aceste zile, înalți oficiali pakistanezi facilitează contacte indirecte între Teheran și emisarii lui Trump, precum Steve Witkoff și Jared Kushner. În public, Pakistanul vorbește despre „un rol constructiv”. În privat, diplomații din regiune îl consideră principalul canal activ între Washington și Teheran în acest moment.
Întrebarea este dacă Pakistanul are într-adevăr capacitatea de a duce două războaie simultan. În timp ce încearcă să stingă un incendiu la mii de kilometri distanță, propriul său conflict continuă să ardă la granița cu Afganistanul.
Ciocnirile dintre forțele pakistaneze și talibani se intensifică de câteva săptămâni. Este un conflict de intensitate redusă, dar constant, care include bombardamente pakistaneze asupra Kabulului.
Cel mai recent, de săptămâna trecută, a lăsat în urmă aproximativ 400 de morți într-un spital dedicat tratării dependenților de droguri care rătăcesc pe străzile capitalei afgane, scrie sursa citată.
Urmărește-ne pe Google News
