Pajiștea Petricani, din Capitală, ar putea deveni arie naturală protejată
Pajiștea Petricani, rezervorul de biodiversitate cu care începe Lacul Plumbuita, din Capitală, ar putea deveni a doua zonă naturală protejată din București. Consiliul Local Sector 2 cere Consiliului General al Municipiului București instituirea regimului de arie naturală pentru o suprafață de verdeață care se întinde pe aproape 6 hectare. Asociația Parcul Natural Văcărești, cea care a inițiat proiectul a realizat și un studiu de fundamentare pentru obținerea acestui statut. Analiza indică faptul că oamenii pot observa, pe Pajiștea Petricani, 12 specii de mamifere, printre care vidra, jderul de piatră, dihorul și vulpea, 90 de specii de păsări și peste 88 de specii de plante.
Consilierii Primăriei sectorului 2 din Capitală au votat un proiect de hotărâre prin care cer Primăriei Generale instituirea regimului de arie naturală protejată de interes local pentru Pajiștea Petricani.
Pajiștea Petricani se află pe Șoseaua Petricani, iar de această zonă naturală se bucura în special cei care locuiesc în cartierele Fabrica de Glucoză, Tei-Toboc, Doamna Ghica și Andronache.
Spațiul verde din sectorul 2 al Capitalei se întinde pe aproape 6 de hectare. Este o oază de verdeață pentru vizitatori, un loc în care aceștia pot găsi aici 12 specii de mamifere, 90 de specii de pasări și 88 de specii de plante. Studiul realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești, cea care a militat pentru ca Pajiștea Petricani să devină arie naturală protejată, mai arată faptul că în acest loc se mai găsesc 12 specii de pești, 3 de amfibieni și 7 de reptile. 49 dintre aceste specii sunt protejate prin lege.
Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești: Speciile de lilieci care au fost observate la petricani sunt protejate. Vidra, la fel e un mamifer deosebit de iubit și foarte interesant. Vine, se hrănește. E zona de lac. Habitatul lui necesită protecție. Înființarea ariei protejate Petricani implică și responsabilități, dar și oportunități. Primăria sectorului 2 poate avea acces la finanțări din fonduri europene ca să gestioneze ce este acolo.
Dacă membrii Consiliului General al Primăriei Capitalei vor da undă verde solicitării primăriei de sector, administrația locală va trebui să asigure paza și supravegherea Pajiștei Petricani, să ia măsuri de management pentru specii și habitate. De asemenea, instituțiile vor trebui să implementeze soluții pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice.
Oamenii care iau la pas locul sălbatic din București spun că și-ar dori ca aceasta zonă să fie conectată și cu alte spatii verzi din București: ”Simt nevoia ca aceasta zonă protejată să se extindă printr-o simplă alee și o pistă de biciclete pe malul tuturor lacurilor, începând de la Buftea și până la vărsarea răului Colentina în Dâmbovița.”
Alte patru zone din București sunt cercetate de asociațiile pentru mediu pentru a fi propuse spre transformarea în arie naturală protejată. Acestea sunt : Valea Saulei, Pădurea Băneasa, Stufărișurile din Dobroești și Lunca Dâmboviței.