Orban, la angajarea răspunderii pentru alegeri în două tururi: Avem situații în care, chiar dacă 80% din cetățenii unei comunități au fost nemulțumiți, n-au putut să schimbe primarul

Guvernul si-a angajat raspunderea in fata parlamentului pentru alegerea primarilor in doua tururi de scrutin. Psd raspunde printr-o motiune de cenzura pe care ar urma sa o depuna maine, in speranta ca va darama guvernul.Totul s-a intamplat chiarin ziua in care Curtea Constitutionala a declarat in afara legii doua dintre asumarile precedente ale guvernului.

Premierul Ludovic Orban a explicat in fata Camerelor de ce crede Guvernul ca trebuie sa se revina la alegerea primarilor in doua tururi de scrutin: pentru ca asigura o mai buna reprezentare a intereselor cetatenilor.

Potrivit proiectului promovat de guvern, cei care au obtinut viza de flotant de mai putin de doua luni intr-o localitate nu pot vota acolo. Proiectul propune insa conditii mai usor de indeplinit pentru a candida la alegerile locale si interdictia de a stationa in sectie. Social democratii vor sa impiedice revenirea la alegerile in doua tururi cu cateva luni inainte de scrutinul propriu zis.

Liberalii nu se tem de motiune, mai ales ca o eventuala cadere a guvernului ar putea deschide calea catre anticipate. Problema vine mai degraba dinspre Curtea Constitutionala. Magistratii au decis ca doua legi pentru care Guvernul si-a asumat de curand raspunderea incalca constitutia. Judecatorii invoca inclusiv faptul ca unul dintre proiectele pe care s-a facut angajarea este in dezbatere in parlament. Un proiect privind revenirea la alegerea primarilor in doua tururi sta de mai multa vreme la comisia de cod electoral din legislativ. Daca se va ajunge si cu acest proiect la CCR, situatia s-ar putea repeta, daca s-ar merge pe aceeasi interpretare.

– se creeaza un precedent, pot fi probleme

Social democratii reclama la Bruxelles si la Strasbourg guvernul Orban. Grupul socialistilor a propus parlamentului european sa ia pozitie pe aceasta tema, dar fara rezultat. In schimb, PSD anunta ca a reusit sa isi impuna punctul de vedere si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei va sesiza Comisia de la Venetia in privinta modificarilor electorale propuse de executivul roman

ACTUALIZARE „Guvernul pe care îl conduc a luat decizia de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului pentru modificarea legii alegerilor locale, astfel încât să permitem cetățenilor fiecărei comunități locale să-și aleagă primarii printr-un sistem de alegere care să confere legitimitate primarilor aleși, și anume prin majoritate de 50%+1 dintre alegătorii care-și exprimă dreptul de vot. În 1992, mecanismul de alegere a primarilor care a fost introdus practic stabilea alegerea primarilor cu 50%+1. Mai mult decât atât, era necesară prezența din primul tur a 50%+1 dintre cetățenii înscriși pe listele electorale, iar în cazul în care nu erau prezenți 50%+1 în primul tur, se repeta primul tur. Este clar că Parlamentul de imediat de după Revoluție a legiferat mult mai aproape de exigențele democrației, pentru a asigura o autentică legitimitate celor care sunt aleși să conducă destinele comunităților locale din România. Sigur că în 2012 s-a schimbat sistemul de alegere, introducându-se sistemul de alegere prin majoritate relativă, și anume este ales primar acel candidat care obține cel mai mare număr de voturi, neimpunându-se obligația de a avea 50%+1 dintre alegătorii care se prezintă la vot”, a subliniat Ludovic Orban în plenul reunit al Parlamentului.

„Acest mecanism de vot este un mecanism de vot care, după părerea mea, nu conferă un drept deplin cetățenilor dintr-o comunitate locală de a alege un primar care, într-adevăr, să aibă legitimitate pentru a conduce destinele comunității. Mai mult decât atât, acest sistem de vot restrânge dreptul cetățenilor nemulțumiți dintr-o comunitate locală de a schimba un primar care nu și-a făcut treaba, care nu și-a respectat promisiunile electorale și care nu a avut capacitatea să dezvolte comunitatea locală”, a adăugat Orban.

„Avem situații în care, chiar dacă 80% dintre cetățenii unei comunități locale au fost nemulțumiți, n-au putut să schimbe primarul. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu: voturile nemulțumiților se distribuie la mai mulți candidați”, a explicat premierul.

ACTUALIZARE Parlamentarii au avut termen până luni să depună amendamente la proiect, care ulterior au fost transmise Guvernului.

USR a depus 10 amendamente la proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, printre care eliminarea prevederii potrivit căreia cetăţenii care au viză de flotant de mai puţin de 90 de zile nu pot vota în localitatea respectivă, notează Agerpres.

Astfel, USR solicită eliminarea articolului care prevede că „persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reşedinţa sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile”. În prezent, în legea în vigoare, termenul este de 45 de zile.

Un alt amendament al USR se referă la diminuarea procentului de semnături necesare pentru înscrierea candidaturilor în alegeri, astfel încât acesta să fie de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, faţă de minimum 1% cum este în prezent. „Atunci când numărul de semnături este prea mare, aceasta se transformă într-o veritabilă barieră în calea candidaţilor independenţi şi a partidelor”, consideră USR.

USR mai propune amendamente care modifică procedura de acreditare a observatorilor interni şi internaţionali la alegeri.

„La toate operaţiunile efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista – în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator şi a persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii – candidaţii, persoanele acreditate, definite conform art. 89 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi membrii birourilor electorale ierarhic superioare. Nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. Acreditarea observatorilor interni şi internaţionali se face conform art. 89 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Pot fi desemnaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite cu cel puţin şase luni înaintea datei alegerilor. Persoanele desemnate de aceste organizaţii trebuie să fie cetăţeni cu drept de vot şi nu pot fi membri ai vreunui partid politic”, conform amendamentelor depuse de USR.

De asemenea, USR mai propune un amendament privind revenirea la organizarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean în 2 tururi de scrutin. În cel de-al doilea tur s-ar califica acei candidaţi care au ocupat primele două poziţii în primul tur, cu excepţia situaţiei în care unul dintre aceştia a obţinut deja 50% plus unu dintre voturi, potrivit propunerii Uniunii Salvaţi România.

Printre amendamentele depuse de ALDE se numără şi cel care prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene să se aleagă prin vot indirect de către consiliile judeţene.

În forma propusă de Guvern, se prevede că preşedinţii consiliilor judeţene se aleg „pe circumscripţiile electorale prin scrutin uninominal”.

Un alt amendament propus de ALDE prevede că persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul pe lista „permanentă” şi nu pe cea „suplimentară”, cum se prevedea în forma Guvernului.

PSD a anunţat că va depune moţiune de cenzură, alături de UDMR.

„Se încalcă o linie roşie a democraţiei şi acest lucru nu este permis nimănui, indiferent de jocurile politice şi de socotelile politice pe cine avantajează aceste legi. Aceste legi trebuie să fie predictibile, trebuie discutate conform deciziei CCR şi recomandărilor Comisiei de le Veneţia, cu şase luni sau un an de zile înainte. În acest moment, depunem moţiunea, părerea noastră, chiar dacă matematic nu avem numărul de voturi, este că va trece această moţiune”, a precizat recent preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a declarat că vineri va trebui depusă moţiunea de cenzură, după angajarea răspunderii Guvernului. 

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului, a fost votată. Dacă Executivul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat. (Sursa: Agerpres)