Oficialii Hamas s-au întâlnit joi la Istanbul pentru a discuta propunerile de încetare a focului și au emis ulterior o declarație prin care au confirmat că discută cu alte „facțiuni palestiniene” înainte de a anunța oficial un răspuns.
Gruparea militantă islamistă a fost supusă unei presiuni imense în ultimele luni, conducerea sa militară fiind decimată, iar armata israeliană forțându-i luptătorii să părăsească fostele bastioane din sudul și centrul Gazei.
În ultimele zile, Israelul și-a intensificat ofensiva, lansând un val intens de raiduri aeriene în Gaza, provocând moartea a peste 250 de palestinieni, inclusiv a multor femei și copii, potrivit unor oficiali din domeniul medical și al apărării civile.
În prezent, facțiuni din cadrul Hamas au acceptat cu reticență necesitatea unei încetări a focului pentru a permite organizației să se regrupeze și să planifice o nouă strategie, a declarat o sursă familiarizată cu dezbaterea internă.
De la eșecul unei încetări anterioare a focului în martie, peste 6.000 de persoane au fost ucise în Gaza, iar criza umanitară acută s-a agravat. Eforturile pentru un nou armistițiu în Gaza au luat amploare după ce SUA au obținut o încetare a focului pentru a pune capăt conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran luna trecută.
Marți, Trump a anunțat că Israelul a acceptat condițiile necesare pentru a finaliza o încetare a focului de 60 de zile, în timpul căreia părțile vor lucra pentru a pune capăt războiului. Când a fost întrebat vineri dacă Hamas a fost de acord cu cel mai recent cadru al acordului de încetare a focului, el a spus: „Vom vedea ce se întâmplă, vom afla în următoarele 24 de ore”.
Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, este așteptat să se deplaseze duminică la Washington pentru a discuta cu Trump despre războiul din Gaza, recentul război dintre Israel și Iran și alte probleme regionale.
Netanyahu s-a opus mult timp unei încetări permanente a războiului din Gaza, în special pentru a păstra sprijinul aliaților de extremă dreapta din coaliția sa de guvernare. Dar succesele Israelului în războiul cu Iranul i-au consolidat poziția politică, iar sondajele de opinie din Israel arată un sprijin puternic pentru un acord.
“Judecând după semnalele Hamas, există o mare probabilitate să începem discuțiile de proximitate în următoarele câteva zile. Dacă există acordul pentru discuții de proximitate, va exista un acord”, au declarat înalți oficiali israelieni pentru Channel 12, o mare rețea de televiziune israeliană.
Alți oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că au avut loc pregătiri pentru aprobarea acordului de încetare a focului și că o delegație israeliană se pregătește să se alăture discuțiilor indirecte intermediate de Qatar și Egipt pentru a consolida acordul în cazul în care Hamas răspunde pozitiv.
Propunerea include eliberarea a 10 ostatici israelieni în viață reținuți în Gaza de la atacul Hamas asupra sudului Israelului din octombrie 2023, care a declanșat conflictul, și returnarea trupurilor altor 18 în schimbul prizonierilor palestinieni aflați în închisorile israeliene, a declarat joi un oficial familiarizat cu negocierile.
Propunerea include eliberarea a 10 ostatici israelieni în viață reținuți în Gaza de la atacul Hamas asupra sudului Israelului din octombrie 2023, care a declanșat conflictul, și returnarea trupurilor altor 18 în schimbul prizonierilor palestinieni aflați în închisorile israeliene, a declarat joi un oficial familiarizat cu negocierile.
Hamas a capturat 251 de ostatici în timpul atacului din 2023. Mai puțin de jumătate dintre cei 50 care au rămas în Gaza sunt considerați a fi în viață.
Conform acordului, ajutoarele ar intra imediat în Gaza, iar armata israeliană ar efectua o retragere treptată din anumite părți ale teritoriului, conform propunerii. Negocierile ar urma să înceapă imediat pentru o încetare permanentă a focului.
„Sperăm cu siguranță că este un acord încheiat, dar cred că totul va depinde de ceea ce Hamas este dispus să accepte”, a declarat joi Mike Huckabee, ambasadorul SUA în Israel, pentru Channel 12 din Israel. “Un lucru este clar: președintele vrea să se termine. Prim-ministrul vrea să se termine. Poporul american, poporul israelian vor să se termine.”
Livrarea mai multor ajutoare către Gaza a fost una dintre principalele solicitări ale Hamas pe parcursul negocierilor. Israelul a impus o blocadă totală de 11 săptămâni în martie, care a fost doar ușor atenuată în mai, sub o presiune internațională uriașă, în contextul amenințării foametei.
Fundația Umanitară Gaza (GHF), o organizație privată secretă susținută de SUA și Israel, care a fost însărcinată cu livrarea de alimente în Gaza, a fost marcată de controverse. Sute de persoane au murit sub tirul israelian în timp ce căutau ajutor la centrele GHF și după ce s-au adunat în mulțime în locuri unde convoaiele trimise de ONU au fost oprite.
Vineri, un raport al BBC a citat un fost angajat al GHF care a descris colegi care trăgeau asupra palestinienilor care nu reprezentau nicio amenințare și care a fost martor la mai multe ocazii în care palestinienii păreau să fi fost grav răniți.
Angajatul GHF a declarat pentru BBC că lui și altora nu li s-au dat reguli clare de angajare sau proceduri standard de operare, iar un șef de echipă le-a spus: „Dacă vă simțiți amenințați, trageți – trageți pentru a ucide și puneți întrebări mai târziu”.
GHF a declarat că acuzațiile, care au fost făcute și de foști angajați citați joi de Associated Press, sunt categoric false și că nu s-a tras niciodată asupra civililor la locurile lor de distribuție. Armata israeliană a negat orice intenție de a răni civilii care solicitau ajutor, afirmând că a tras doar focuri de avertisment.
Vorbind cu jurnaliștii în timp ce se îndrepta spre un miting în Iowa joi, Trump a spus: “Vreau ca oamenii din Gaza să fie în siguranță. Asta este mai important decât orice altceva. Ei au trecut prin iad”.
Netanyahu a declarat: “Simt un angajament profund – în primul rând pentru a asigura întoarcerea tuturor ostaticilor noștri, a tuturor. Există încă 20 care sunt în viață și există, de asemenea, cei care sunt decedați, și îi vom aduce pe toți înapoi.”
Prim-ministrul israelian a fost aspru criticat pentru că a refuzat să își asume responsabilitatea pentru eșecurile care au permis atacul din 2023, în timpul căruia militanții conduși de Hamas au ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili, și a fost acuzat în mod repetat că a acordat prioritate supraviețuirii sale politice în detrimentul soartei ostaticilor.
Urmărește-ne pe Google News
