Orașe doar pe hârtie. Taxe mari, dezvoltare puțină

Sunt orașe în România unde, dincolo de plăcuța de la intrare, viața arată ca într-o comună. Străzi liniștite, puține afaceri, tineri plecați la muncă în străinătate și bugete locale tot mai greu de echilibrat. Oamenii spun că statutul de oraș le-a adus taxe și impozite mai mari, dar nu și dezvoltarea promisă.

În timp ce autoritățile vorbesc despre reformă și criterii mai stricte, experții spun că este nevoie de o amplă reformă a administrației.

Miercurea Sibiului a devenit oraș în 2004 și are înglobate două sate: Apoldu și Dobârca. Din cei numai 3.600 de locuitori, mai puțin de jumătate și-au plătit impozitele. Deși în buletin scrie că trăiesc la oraș, oamenii spun că se simt ca în orice altă comună din România.

Un fost consilier local povestește ce a fost în spatele deciziei de transformare a unor comune în orașe.

Dumitru Suciu, fost consilier local: Era vorba de a crește populația urbană, în detrimentul celei rurale. Pe principiul asta, nu numai Miercurea Sibiului și alte localități au fost declarate orașe, s-a insistat.

Și în Săliște, o altă localitate din Sibiu devenită oraș în 2004, oamenilor le este greu să achite impozitele. Datoriile adunate au ajuns la un milion de euro.

Avantajul este că, după transformarea comunei în oraș, administrația locală a putut să se conecteze mai repede la rețeaua de gaz și canalizare.

Teodor Banciu, fost primar în Săliște: Sălistea este un centru cultural, religios și chiar economic pentru Marginimea Sibiului. Sălistea este recunoscută capitala Marginimii Sibiului. Ideea principală a fost pentru a dezvolta Săliștea ca un centru economic.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, 57 de municipii și 146 de orașe nu mai respectă criteriile minime de populație. Este nevoie de 40.000 de locuitori pentru ca o localitate să devină oraș. Experții spun că reforma administrației ar trebui să fie mult mai amplă.

Ministerul Dezvoltării lucrează la noi criterii pentru clasificarea localităților, fie ele comune, orașe sau municipii.

Sorin Ioniță, expert în politici publice: Imporant este, dacă s-ar putea face o reformă a administrației să se înceapă cu niște priorități funcționale, de exemplu zonele metropolitane în jurul marilor municipii ca o formă de coordonare. Aceste chestii nu există în momentul de față, sunt virtuale. Ce facem cu județele, facem regiuni mai mari? Și dacă, da, ce atribuții, ce surse de venituri să aibă noile niveluri administrative, dacă le creem și, sigur, fuziunile de comune în ruralul depopulat.