Opt din zece români vor să folosească produse şi servicii inovatoare pentru a economisi şi pentru eficienţă

Opt din zece români (79%) sunt interesaţi să folosească produse şi servicii inovatoare, iar într-o pondere similară aceştia le consideră o oportunitate de economisire şi creştere a eficienţei, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, publicat miercuri.

Conform cercetării Reveal Marketing Research, realizate în colaborare cu Leroy Merlin şi platforma LivratAzi.ro, cele mai atractive mesaje de comunicare despre inovaţie pun accentul pe impactul asupra calităţii vieţii (66%), demonstraţiile practice ale produsului (62%) şi rezultate clare şi măsurabile (60%).

În ceea ce priveşte progresul prin inovaţie, 55% dintre respondenţi văd acest lucru ca fiind puternic asociat cu atribute precum tehnologie avansată, în timp ce 51% au menţionat creativitatea, iar 43%, eficienţa.

Totodată, persoanele de peste 55 de ani, cu o experienţă mai mare asupra evoluţiei tehnologice, tind să asocieze inovaţia cu creativitatea (64%) şi o percep ca pe o abilitate de a depăşi convenţionalul, în timp ce tinerii între 18 şi 30 de ani, care au fost expuşi constant la tehnologie şi schimbări rapide, pun mai mult accent atributul adaptabilitate al inovaţiei (25%, comparativ cu 18% total eşantion).

Referitor la principiile fundamentale ale inovaţiei, 27% din totalul celor chestionaţi consideră că aceasta este strâns legată de dezvoltarea de produse şi servicii noi şi unice, procentul fiind mai mare în rândul persoanelor cu venituri peste 10.000 lei (39%). De asemenea, 19% sunt de părere că inovaţia este strâns legată de utilizarea tehnologiilor avansate, iar alţi 19% o asociază cu îmbunătăţirea continuă a proceselor şi produselor.

O pondere de 86% dintre români văd inovaţia esenţială pentru progresul societăţii, în special persoanele de peste 55 de ani (95%) şi cele cu venit ridicat (92%), timp în care 82% sunt de acord că inovaţia îmbunătăţeşte accesul la educaţie şi informaţii.

Mai mult decât atât, 79% se declară interesaţi să folosească produse şi servicii inovatoare, iar 78% susţin că inovaţia contribuie la reducerea costurilor şi la creşterea eficienţei.

În acest sens, cele mai comune comportamente legate de utilizarea produselor şi serviciilor inovatoare sunt: utilizarea aplicaţiilor digitale şi a serviciilor online noi (67%), întâlnită în mai mare măsură în rândul tinerilor în ecartul de vârstă 18-30 de ani (70%), şi recomandarea produselor şi a serviciilor inovatoare pe care le-au încercat (64%).

În plus, principalele beneficii ale produselor inovatoare sunt confortul adus (80%), economia de timp (77%) şi eficienţa mai mare faţă de cele tradiţionale (71%).

Potrivit sursei citate, în general, românii aleg produse şi servicii în funcţie de criterii, precum adaptabilitatea acestora la nevoile personale (84%) şi uşurinţa în utilizare (83%), acesta din urmă fiind mai important pentru persoanele de peste 55 de ani (88%).

Cele mai inovatoare domenii percepute de către români sunt: Electronice, Gadgeturi & Electrocasnice (69%), Tehnologie, Software & Telecomunicaţii (65%) şi Construcţii & Imobiliare (26%). Pe de altă parte, în topul domeniilor cu cea mai mare nevoie de inovaţie se află Educaţie & Formare Profesională (44%), Sănătate & Industria Farmaceutică (42%) şi Energie & Utilităţi (35%).

Românii afirmă că promovarea inovaţiei joacă un rol important în decizia de cumpărare atunci când subliniază creşterea confortului şi a calităţii vieţii (85%) şi îmbunătăţirea siguranţei consumatorilor (82%). În context, 68% dintre consumatori consideră că iniţiativele şi măsurile legate de inovaţie contribuie la îmbunătăţirea imaginii companiilor, procentul fiind semnificativ mai ridicat în rândul celor cu vârste între 46 şi 55 de ani (76%) şi de peste 55 de ani (79%).

În viziunea celor intervievaţi, principalele acţiuni prin care companiile pot susţine inovaţia în România sunt investiţiile în cercetare şi dezvoltare (54%), crearea de produse care răspund nevoilor reale (48%) şi organizarea de campanii de educare a consumatorilor (41%).

Studiul a fost realizat în perioada februarie – martie 2025, pe un eşantion de 1.005 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare pentru targetul general este +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.