„Operațiunea 1027”. Cum și-a pierdut China răbdarea cu junta din Myanmar din cauza cartelurilor de escrocherii online

În cele din urmă, centrele înfloritoare de înșelăciuni online au fost cele care au forțat China să-și piardă răbdarea față de conducătorii militari brutali din Myanmar, relatează CNN.

Această națiune săracă din Asia de Sud-Est a fost mult timp un focar de probleme la granița de sud-vest a Chinei. Timp de decenii, liderii Beijingului au jucat un joc prudent de susținere a regimurilor militare din Myanmar, acordându-le sprijinul economic, militar și diplomatic atât de necesar, inclusiv la Națiunile Unite, și menținând în același timp legături strânse cu puternicele miliții rebele de-a lungul granițelor sale.

Dar frustrarea Beijingului a crescut în legătură cu generalii din Naypyidaw, care au preluat puterea în 2021, răsturnând un guvern ales în mod democratic cu care Beijingul construise relații strânse, și reînviind tipul de guvernare izolată a juntelor sub care poporul din Myanmar a trăit decenii întregi.

De atunci, regimul profund nepopular s-a afundat într-un război civil, luptându-se să guverneze peste întinderi tot mai mari din teritoriul său sau să livreze interesele economice și strategice ale Beijingului în această țară, inclusiv un coridor ambițios de infrastructură menit să conecteze sud-vestul fără ieșire la mare al Chinei cu Oceanul Indian.

În ultimele luni, această nemulțumire a atins noi culmi pe măsură ce junta a tratat cu indiferență o prioritate urgentă de securitate pentru Beijing: închiderea faimoaselor centre de escrocherii online care au proliferat de-a lungul graniței cu Myanmar.

Zonele muntoase de frontieră ale țării au fost mult timp un refugiu pentru jocurile de noroc, droguri și traficul de persoane și de animale sălbatice. Dar de la pandemia Covid-19, operațiunile de înșelăciune online – multe dintre ele conduse de șefii crimei organizate chineze – au înflorit.

Zeci de mii de persoane, în principal chinezi, au căzut în capcană și au fost forțate de bandele criminale să înșele străinii cu scheme sofisticate pe internet.

Beijingul a făcut presiuni asupra guvernului militar din Myanmar pentru a ține în frâu operațiunile de înșelăciune, însă fără prea mare succes.

Lucrurile au început să se schimbe la sfârșitul lunii octombrie, când o alianță de grupuri etnice rebele a lansat o ofensivă majoră – denumită Operațiunea 1027 – împotriva juntei.

Pe măsură ce milițiile etnice au capturat orașe și posturi militare în nordul statului Shan, au fost eliberate numeroase centre cu sclavi digitali din apropierea graniței chineze. Mii de victime ale traficului de persoane au fost trimise înapoi în China, împreună cu presupușii lideri, potrivit autorităților chineze și milițiilor triumfătoare.

Puternicele familii de lideri războinici, susținute de junte și considerate cândva de neatins în fața legii, se află acum în custodia poliției chineze.

„China a folosit Operațiunea 1027 pentru a maximiza presiunea asupra regimului militar, pentru a-l obliga să înceapă o acțiune de reprimare a criminalității transfrontaliere care îi vizează pe cetățenii chinezi”, a declarat Jason Tower, directorul de țară din Myanmar al Institutului Statelor Unite pentru Pace (USIP).

Săptămâna trecută, Beijingul a declarat că a ajutat junta să intermedieze o încetare temporară a focului cu rebelii, după ce a aranjat ca cele două părți să se întâlnească în China pentru discuții de pace.

Însă asistența acordată de Beijing a avut un preț greu de plătit – căderea familiilor criminale rămase pe care junta se baza pentru a conduce regiunea de frontieră.

„Sprijin tacit”            

În anunțarea ofensivei, grupurile etnice înarmate – denumite colectiv Alianța celor Trei Frății – au citat necesitatea de a elimina operațiunile masive de înșelăciune ca o justificare majoră.

Alianța s-a angajat nu numai să răstoarne dictatura militară, ci și să „eradicheze frauda în telecomunicații, bârlogurile de escrocherii și pe patronii acestora la nivel național, inclusiv în zonele situate de-a lungul graniței dintre China și Myanmar” – un mesaj despre care experții spun că a fost în mod clar destinat Beijingului.

China a început să facă presiuni publice asupra juntei pentru a lua măsuri drastice împotriva criminalității transfrontaliere care vizează cetățenii chinezi în luna mai, când ministrul de externe de atunci, Qin Gang, a vizitat capitala Myanmarului, Naypyidaw, și a ridicat problema cu șeful armatei, generalul Min Aung Hlaing.

„Faptul că acest lucru s-a izbit de-o atitudine indiferentă vreme de câteva luni, iar activitatea infracțională a continuat, cred că, în cele din urmă, a jucat un rol în acordarea de către China a unui anumit sprijin tacit Operațiunii 1027”, a declarat Tower, expertul de la USIP.

În cea mai mare parte a acestui an, oficialii chinezi au îndemnat grupurile etnice armate să se abțină de la escaladarea conflictului și să se așeze la masa negocierilor cu armata, ceea ce a dus la câteva întâlniri între cele două părți, potrivit lui Tower.

„Acest lucru pare să se fi schimbat destul de dramatic după luna octombrie. Frustrarea Chinei (față de junte) este în cele din urmă ceea ce a dus la ridicarea acestei presiuni. Și odată ce această presiune a fost ridicată, ceva precum Operațiunea 1027 a devenit posibil”, a spus el.

Un centru-cheie pentru cartelurile de escroci a fost Kokang, o regiune în care locuiesc mulți chinezi de etnie Han și care este controlată de armata din Myanmar prin intermediul Kokang Border Guard Force. Miliția a fost înființată de șeful juntei, Min Aung Hlaing, pentru a conduce Kokang după ce acesta a condus o operațiune militară în 2009 pentru a înlătura Armata Alianței Naționale Democratice din Myanmar (MNDAA).

MNDAA, un grup armat predominant de etnie chineză, este acum un jucător-cheie în cadrul Alianței celor Trei Frății care recuperează teritoriile din regiune.

„Ultima picătură”

Experții spun că un incident deosebit de brutal în capitala Kokang, Laukkaing, un oraș al jocurilor de noroc situat la granița cu provincia chineză Yunnan, care a devenit în ultimii ani un centru de fraudă pe internet, a fost un alt test major al răbdării Beijingului.

Potrivit relatărilor presei locale din Myanmar și Thailanda, în primele ore ale zilei de 20 octombrie, mai mulți cetățeni chinezi au fost împușcați și uciși de gardieni în timpul unei tentative de evadare dintr-un centru de fraude din Laukkaing.

Relatările respective au început să circule în curând pe rețelele de socializare chinezești.

Se zvonea că patru ofițeri de poliție chinezi sub acoperire se aflau printre victime – o afirmație care a fost împărtășită online de Hu Xijin, fost redactor-șef al tabloidului de stat Global Times.

Potrivit presei de stat chineze, complexul, Crouching Tiger Villa, era condus de Ming Xuechang, un fost oficial din Kokang și capul unei familii puternice ai cărei membri dețin poziții importante în guvernul local și în miliția juntei.

„Cred că aceasta a fost un fel de picătură care a umplut paharul și a dus la situația în care China a dat mai mult sau mai puțin undă verde acestei operațiuni”, a declarat Tower.

La patru zile după lansarea Operațiunii 1027, ministrul chinez al Securității Publice, Wang Xiaohong, a sosit la Naypyidaw. În cadrul unei întâlniri cu Min Aung Hlaing, șeful poliției chineze a declarat că agențiile de aplicare a legii din ambele țări vor consolida cooperarea pentru a combate escrocheriile cibernetice și jocurile de noroc online.

Apoi, la jumătatea lunii noiembrie, poliția chineză a emis mandate de arestare pentru Ming și pentru cele trei rude ale sale, inclusiv pentru fiul său, care este lider în cadrul Forței de gardă de frontieră Kokang. Aceștia au fost acuzați că au condus centre de escrocherii care vizau cetățenii chinezi și că au folosit în mod deschis forțele armate pentru a-și proteja operațiunile.

Câteva zile mai târziu, cele trei rude au fost predate peste graniță și plasate în custodia Chinei, în timp ce Ming s-ar fi sinucis înainte de a putea fi arestat, potrivit televiziunii de stat chineze CCTV.

Până la sfârșitul lunii noiembrie, autoritățile din Myanmar au predat Chinei 31.000 de suspecți, potrivit Ministerului chinez al Securității Publice. Marea majoritate a acestor suspecți au fost înapoiați după Operațiunea 1027.

Richard Horsey, consilier senior pe Myanmar pentru Grupul Internațional de Criză, a declarat că represiunea asupra centrelor de escrocherii a devenit pe termen scurt o prioritate mai mare decât pacea la graniță pentru China.

„China a calculat că merită o perioadă de instabilitate și conflict pe termen scurt la graniță pentru a închide centrele de înșelăciune”, a spus el. „Dar nu cred că dorește ca acest conflict să continue mai mult decât este necesar”.

Negocieri de pace

În public, China a cerut în mod repetat o detensionare a conflictului din Myanmar. Anunțând joi încetarea temporară a focului, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat că Beijingul a depus „eforturi neobosite pentru a pune capăt luptelor” de când acestea au izbucnit în octombrie.

Dar experții spun că, în practică, Beijingul a avut o abordare în mare parte neimplicată până la începutul acestei luni.

Implicarea bruscă a Chinei în discuțiile de pace ar putea reflecta o nouă schimbare a calculelor Beijingului, spun experții. Ofensiva rebelilor din Shan a avut un succes enorm – și alte grupuri de insurgenți și-au lansat propriile atacuri în alte părți din Myanmar, împrăștiind și mai mult forțele deja întinse ale juntei.

„Probabil că autoritățile chineze nu se așteptau ca operațiunea să ducă la întreruperea completă a profitabilului comerț de frontieră dintre China și Myanmar și nici nu se așteptau ca aceasta să se răspândească în întreaga țară, determinând armata din Myanmar să piardă sute de posturi și să sufere pierderi fără precedent pe câmpul de luptă”, a declarat Tower.

Beijingul este din ce în ce mai îngrijorat de faptul că întreruperea prelungită a comerțului de frontieră ar da o lovitură serioasă economiei deja în dificultate din sud-vestul Chinei, în special din provincia de frontieră Yunnan; conflictul în curs de desfășurare ar putea, de asemenea, să submineze securitatea energetică a Chinei, deoarece multe dintre provinciile sale din sud-vest se bazează pe conducta China-Myanmar pentru accesul la petrol și gaze, potrivit lui Tower.

Aceste preocupări au jucat probabil un rol în decizia Chinei de a ajuta junta să medieze negocierile de pace cu Alianța celor Trei Frății. Dar ajutorul Beijingului a venit cu un preț mare.

La 10 decembrie, cu o zi înainte ca guvernul militar să dezvăluie că a purtat discuții cu rebelii cu ajutorul Chinei, poliția chineză a emis un nou lot de mandate de arestare pentru 10 presupuși „lideri” ai cartelurilor de escroci online din Kokang, acuzați de fraudă, crimă și trafic de persoane.

Cei 10 fac parte din familii puternice din Kokang, inclusiv lideri ai Forțelor de pază a frontierei care controlează ceea ce a mai rămas din una dintre cele mai importante zone de frontieră ale juntei cu China.

Cea mai proeminentă figură dintre ei este Bai Suocheng, care a dezertat din MNDAA și s-a asociat cu Min Aung Hlaing pentru a stabili controlul armatei din Myanmar asupra regiunii în 2009.

Experții spun că China folosește efectiv mandatele pentru a forța junta să părăsească în liniște Kokang și să predea teritoriul înapoi către MNDAA.

„Aceste mandate pun armata din Myanmar într-o poziție extrem de dificilă. Întrucât armata din Myanmar nu poate controla Kokang fără liderii Forțelor de Gardă de Frontieră, predarea acestora părții chineze echivalează cu predarea Kokang către MNDAA și aliații săi”, a declarat Tower.

Horsey de la Grupul Internațional de Criză a declarat că încetarea focului ar putea fi actul final în preluarea dramatică a Kokang de către MNDAA.

Între timp, încetarea focului pare deja șubredă.

Miercuri, Alianța celor Trei Frății și-a reafirmat angajamentul de a învinge dictatura militară. Aceasta nu a făcut nicio mențiune despre discuții de pace sau o încetare a focului.

Iar luptele au continuat în statul Shan. Armata de Eliberare Națională Ta’ang (TNLA), un grup etnic rebel din cadrul Alianței celor Trei Frății, a declarat agenției de presă AFP că a capturat vineri centrul comercial Namhsan, la o zi după ce Beijingul a anunțat încetarea temporară a focului.