Oamenii de știință explică de ce riscul de cancer mamar crește odată cu vârsta

Țesutul mamar al unei femei suferă schimbări dramatice pe măsură ce înaintează în vârstă, creând un mediu în care celulele canceroase au mai multe șanse să se dezvolte, arată un nou studiu citat de Science Alert.

Echipa de cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și Universitatea British Columbia din Canada a realizat cea mai detaliată hartă de până acum a modificărilor țesutului mamar.

Formată din peste trei milioane de celule, harta urmărește modul în care țesutul mamar se schimbă odată cu vârsta femeilor, evidențiind o transformare deosebit de pronunțată în jurul menopauzei.

„Harta noastră a arătat că, pe măsură ce femeile îmbătrânesc, țesutul mamar trece prin schimbări majore, cele mai dramatice având loc la menopauză”, spune Pulkit Gupta, cercetător în domeniul cancerului și co-autor principal al studiului, actualmente la Universitatea Vanderbilt.

„Există schimbări și în jurul vârstei de 20 de ani, posibil legate de sarcină și naștere, dar acestea sunt mult mai puțin pronunțate”.

Pe măsură ce femeile înaintează în vârstă, numărul de celule din țesutul mamar scade, iar structura acestuia se modifică, au descoperit cercetătorii. Acest lucru creează condiții în care celulele canceroase pot supraviețui și se pot dezvolta mai ușor – explicând parțial de ce riscul de cancer mamar crește odată cu vârsta.

Potrivit Societății Americane de Cancer, peste 320.000 de femei din SUA sunt așteptate să fie diagnosticate cu cancer mamar anul acesta, ceea ce îl face cel mai frecvent tip de cancer la femei.

Ratele cancerului mamar sunt în creștere în rândul femeilor tinere, din motive care nu sunt pe deplin clare, dar majoritatea cazurilor sunt încă diagnosticate la femei de 50 de ani și peste.

Vârsta este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru aproape toate tipurile de cancer, inclusiv cancerul mamar. Acest lucru se datorează parțial faptului că, odată cu înaintarea în vârstă, oamenii acumulează mutații genetice în celule, ceea ce duce la apariția unor celule anormale care se pot multiplica necontrolat și pot forma tumori.

Totuși, modul în care îmbătrânește țesutul mamar și cum contribuie aceste schimbări la riscul de cancer nu este încă pe deplin înțeles.

„Deși cancerul mamar afectează peste două milioane de femei la nivel mondial, înțelegem foarte puțin de ce și când apare”, spune Gupta.

Pentru a investiga, cercetătorii au analizat mostre de țesut mamar normal de la 527 de femei, cu vârste între 15 și 86 de ani, care au trecut prin operații de reducție mamară.

Echipa a folosit tehnici avansate de imagistică pentru a cartografia celulele individuale, creând o imagine detaliată, bidimensională, a modului în care țesutul mamar se schimbă în timp.

Harta a arătat că celulele din țesutul mamar se divid mai rar odată cu vârsta, iar numărul celulelor imunitare și al celulelor stromale (care formează „scheletul” țesutului) scade. Scade și numărul celulelor epiteliale, care căptușesc canalele mamare și structurile producătoare de lapte numite lobuli.

„Nu este surprinzător că vedem mai puține celule epiteliale, deoarece acestea au un rol în producerea laptelui matern, un proces care devine mai puțin important odată cu vârsta”, spune patologul oncolog Raza Ali, co-autor senior de la Universitatea Cambridge.

„Dar amploarea acestor schimbări la nivelul întregului sân ne-a surprins”.

Structura țesutului mamar în sine se transformă: lobulii producători de lapte se micșorează sau dispar, celulele adipoase cresc ca număr, iar vasele de sânge se reduc.

Celulele imunitare și cele stromale se îndepărtează, de asemenea, de celulele epiteliale, ceea ce ar putea facilita evadarea și răspândirea celulelor canceroase.

Sânii mai tineri conțin mai multe celule imunitare numite limfocite B și limfocite T active, care pot ajuta la identificarea și distrugerea celulelor canceroase atunci când acestea apar.

În schimb, sânii femeilor mai în vârstă au mai puține dintre aceste celule „luptătoare” și sunt mai bogați în macrofage de tip M2, un tip de celule imunitare asociate în alte studii cu dezvoltarea cancerului.

Aceste schimbări creează un mediu mai inflamator, în care sistemul imunitar este probabil mai puțin eficient în a ține sub control celulele canceroase și „mai permisiv pentru carcinogeneză”, notează cercetătorii.

„Nu știm cu certitudine de ce se schimbă tipurile de celule imunitare”, spune Ali.

„Putem specula că un motiv ar putea fi faptul că laptele matern conține o concentrație mare de imunoglobuline, probabil pentru a ajuta la dezvoltarea imunității sugarului, iar acestea sunt produse de celulele B”.

„Ceea ce este clar din harta noastră”, adaugă Ali, „este că toate aceste schimbări creează un mediu în care celulele canceroase care apar în mod natural reușesc mai ușor, odată cu vârsta, să se instaleze și să se răspândească”.

Cercetătorii au identificat un vârf major al îmbătrânirii în jurul vârstei de 40 și ceva de ani, corespunzător menopauzei.

Cât de repede îmbătrânește țesutul mamar depinde probabil de fiecare femeie în parte, iar această diferență influențează, cel mai probabil, riscul de cancer.

Studiul nu a analizat etnia, genetica sau alți factori care influențează riscul de cancer mamar, deși cercetări anterioare au arătat că țesutul mamar normal al femeilor cu factori genetici de risc prezintă semne de îmbătrânire accelerată.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature Aging.