O universitate chineză de top renunță la examenul la engleză pentru diploma de licență

Într-o notificare de miercuri, Universitatea Xi’an Jiaotong din capitala provinciei Shaanxi a declarat că studenții nu vor mai fi obligați să treacă un test standardizat de engleză la nivel național, nici alte examene de engleză, pentru a putea primi diploma de licență.

Anunțul a făcut furori pe rețelele de socializare, mulți lăudând decizia și cerând ca mai multe universități să facă același lucru. „Foarte bine. Sper că alte universități vor urma exemplul. Este ridicol că diplomele academice ale poporului chinez trebuie să fie validate printr-o limbă străină (test)”, scrie un internaut a cărui postare a atras peste 24.000 de aprecieri pe site-ul de microblogging Weibo, unde un hashtag similar a adunat joi peste 350 de milioane de vizualizări.

Trecerea testului de engleză la colegiu, un examen național standardizat care a avut loc pentru prima dată în 1987, a fost o cerință de absolvire pentru majoritatea universităților chineze de decenii. Asta deși guvernul nu a făcut niciodată din asta o politică oficială.

În practică, se simțea importanța pe care universitățile chineze o acordau englezei, limba academică și științifică predominantă a lumii, mai ales când țara cândva insulară și săracă se deschidea și dorea să ajungă din urmă lumea dezvoltată, după turbulențele erei Mao Zedong.

Dar, în ultimii ani, unele universități au redus importanța limbii engleze, fie prin înlocuirea testului național de engleză la colegiu cu propriile examene, fie, ca în cazul Universității Xi’an Jiaotong, renunțând complet la calificările de engleză ca criteriu de absolvire.

„Engleza este importantă, dar pe măsură ce China se dezvoltă, engleza nu mai este atât de importantă”, a spus o postare Weibo a unui influencer naționalist cu șase milioane de urmăritori online, după anunțul universității. „Ar trebui să fie rândul străinilor să învețe limba chineză”, a spus influencerul.

Se întâmplă pe măsură ce China devine mai naționalistă și mai orientată către interior sub conducerea lui Xi, care a cerut țării să consolideze „încrederea culturală” și să evite „influența occidentală”. În școli și universități, profesorilor li s-a interzis să folosească manuale occidentale sau să vorbească despre „valorile occidentale” precum democrația, libertatea presei și independența judiciară.

Au existat și mișcări de retrogradare a predării englezei în sălile de clasă. În Shanghai, cel mai cosmopolit oraș din China, autoritățile au interzis în 2021 școlilor primare să susțină examene finale la limba engleză, invocând necesitatea de a ușura povara academică asupra elevilor.

Unii parlamentari și consilieri guvernamentali au propus, de asemenea, eliminarea limbii engleze ca materie de bază în școli și de la examenele de admitere la universitate din țară.

China a stabilit că limba engleză este materie obligatorie în școlile primare și gimnaziale în 2001, în același an în care țara a aderat la Organizația Mondială a Comerțului. La acea vreme, ministerul educației a salutat cerința ca parte a unei strategii naționale de a ajuta educația chineză „să facă față modernizării, să înfrunte lumea și să înfrunte viitorul”.

Pentru unii chinezi de înclinație liberală, retrogradarea limbii engleze este un simbol al întoarcerii spre interior a Chinei și al înăspririi controlului ideologic. „Ar trebui să avem încredere culturală, dar nu este același lucru cu a fi aroganți din punct de vedere cultural, miopi sau închiși la minte”, scrie într-un comentariu la Weibo. „Avem nevoie de engleză pentru a înțelege lumea. Acesta este un fapt și nu poate fi acoperit de steagul naționalismului”, a spus altul. Alți utilizatori de internet au invocat importanța englezei ca limbă pentru cele mai importante reviste academice din lume, în special în știință și tehnologie. „Nu trebuie să legați engleza de absolvire, dar nu subminați importanța limbii engleze. În zilele noastre, dacă nu înțelegi engleza, vei rămâne în urmă în lumea științifică și tehnologică”, a spus un utilizator Weibo.

Sunt și chinezi care au aplaudat eliminarea testelor de engleză la universități dintr-o perspectivă practică, argumentând că a fost o pierdere de timp și energie, deoarece absolvenții folosesc rar limba în viața de zi cu zi sau în cariera lor după absolvire, iar atunci când o fac, inteligența artificială și traducerea automată pot ajuta.

Un articol de Arina Delcea