O jurnalistă şi activistă #MeToo din China a fost condamnată la cinci ani de închisoare

Jurnalista Sophia Huang Xueqin, care a relatat despre mișcarea #MeToo și protestele pro-democrație din Hong Kong, a fost condamnată împreună cu activistul sindical Wang Jianbing, potrivit The Guardian.

Un tribunal chinez a condamnat-o pe proeminenta jurnalistă #MeToo Sophia Huang Xueqin la cinci ani de închisoare și pe activistul sindical Wang Jianbing la trei ani și jumătate, la aproape 1.000 de zile după ce au fost reținuți sub acuzația de instigare la subminarea ordinii de stat, potrivit susținătorilor lor, citați de publicația britanică. Vineri, susținătorii celor doi au declarat că instanța i-a găsit vinovați, iar Huang a primit pedeapsa maximă.

Pedepselear ține cont de timpul pe care cei doi l-au petrecut deja în detenție.

Huang a spus instanței că intenționează să facă apel, au precizat susținătorii. „[Sentința] este mai aspră decât ne așteptam”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului de campanie Free Huang Xueqin și Wang Jianbing, care a cerut să rămână anonim din motive de siguranță.

„Nu cred că ar fi trebuit să fie atât de severă și este complet inutilă. Așa că susținem intenția lui Huang Xueqin de a face apel.”

Huang, o binecunoscută activistă feministă și jurnalistă care a relatat despre mișcarea #MeToo din China și despre protestele pro-democrație din Hong Kong, și Wang au fost arestați în septembrie 2021, cu o zi înainte ca Huang să plece în Marea Britanie pentru a studia la Universitatea din Sussex.

Cei doi prieteni au fost reținuți în centrul de detenție numărul 1 din Guangzhou, unde avocații susțin că au fost supuși la interogatorii secrete, tortură și rele tratamente. ONG-ul cu sediul în SUA Chinese Human Rights Defenders (CHRD) a declarat că poliția a interogat, de asemenea, până la 70 dintre prietenii lor, dintre care unii au fost forțați să părăsească Guangzhou.

Huang și Wang au fost acuzați de instigare la subminarea puterii de stat prin întâlnirile regulate pe care le organizau pentru progresiștii cu aceleași idei, pentru a discuta probleme precum feminismul, drepturile LGBTQ+ și problemele legate de muncă.

Ei au fost acuzați de publicarea de articole distorsionate și incendiare pentru a ataca guvernul, de denigrarea autorităților chineze în cadrul unei conferințe media virtuale străine și de organizarea de cursuri online care incită la nemulțumire față de țară, potrivit Comitetului pentru protecția jurnaliștilor.

Într-o înregistrare video din 2021, postată pe X, tatăl lui Wang a declarat că nu are „nicio idee despre ce greșeli a făcut”.

„Fiul meu nu este un băiat rău. A fost entuziast în ceea ce privește asistența socială publică după absolvire. Nu a făcut nimic rău. Arestarea lui este un șoc puternic pentru mine.”

El a cerut ca autoritățile să permită familiei sale să angajeze un avocat și să se întâlnească cu Wang, și speră ca acest caz să fie tratat conform legii.

Huang a mai fost reținută de autorități în 2019, după ce a relatat despre protestele din Hong Kong. A fost eliberată la începutul anului 2020 și împiedicată să ocupe un loc la un program postuniversitar la Universitatea din Hong Kong.

În iunie 2021, Ministerul britanic de Externe i-a acordat lui Huang o bursă Chevening, prin intermediul unui program care sprijină „liderii emergenți remarcabili din întreaga lume”. Huang urma să înceapă masteratul la Universitatea din Sussex câteva luni mai târziu.

Vineri, Amnesty International a declarat că Huang și Wang au fost închiși „doar pentru că și-au exercitat dreptul la libertatea de exprimare” și a cerut eliberarea lor.

„Aceste condamnări vor prelungi detenția lor profund nedreaptă și vor avea un nou efect de înrăutățire a drepturilor omului și a acțiunilor sociale într-o țară în care activiștii se confruntă cu represiuni tot mai mari din partea statului”, a declarat directorul ONG-ului pentru China, Sarah Brooks.

„În realitate, ei nu au comis nicio infracțiune efectivă. În schimb, guvernul chinez a inventat scuze pentru a considera că munca lor reprezintă o amenințare și pentru a-i lua în vizor pentru că s-au educat pe ei înșili și pe alții cu privire la probleme de justiție socială, cum ar fi demnitatea femeilor și drepturile muncitorilor.”