O directivă europeană cere ca salariul minim să fie 50% din salariul mediu brut la nivel național. România este sub media UE

Uniunea Europeană intră într-o nouă eră a echității sociale, prin implementarea Directivei privind salariul minim adecvat. Adoptată în 2022, dar intrată în aplicare efectivă în 2025, directiva cere ca salariile minime din toate statele membre să reflecte un standard minim de trai decent. Cu alte cuvinte, salariul minim trebuie să ajungă la 60% din salariul median și 50% din salariul mediu brut la nivel național.

Potrivit ziare.com, la nivel european, vorbim despre o creștere de până la 40% pentru milioane de angajați, iar presiunea se simte deja inclusiv în România.

Cartel Alfa, una dintre cele mai mari confederații sindicale din țară, a cerut majorarea salariului minim în acord cu această formulă europeană. Concret, pentru România, asta ar însemna un salariu minim de peste 4.460 de lei brut, față de cei 4.050 de lei, cât este în prezent.

Dar această revendicare se lovește frontal de o realitate financiară dură: România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB în 2024 și deja 2,3% în primul trimestru din 2025. Iar orice nouă cheltuială – oricât de justificată moral – se suprapune peste un buget deja tensionat, o economie fragilă și costuri în creștere pe piețele internaționale.

Totuși, în ciuda acestor constrângeri, presiunea politică și socială este uriașă. Sindicatele nu cer doar bani în plus, ci o reconfigurare a modelului economic: unul care să nu mai fie bazat pe muncă ieftină și precaritate, ci pe demnitate, protecție socială și acces la servicii de bază.

În plus, România riscă sancțiuni dacă nu aliniază legislația la directiva europeană, inclusiv posibile acțiuni în justiție sau suspendarea unor fonduri. Pe fond, miza este mai mare decât câteva sute de lei în plus – este vorba de încrederea în proiectul european și de viitorul modelului nostru social.

Însă, cu un necesar de finanțare de peste 50 de miliarde de euro în 2025 și cu un risc real de pierdere a accesului la piețele externe, România s-ar putea vedea nevoită să aleagă între două opțiuni incomode: reformele fiscale dure sau chiar apelul la FMI.

În concluzie, da, România ar putea fi forțată să crească din nou salariile, dar va trebui să găsească un echilibru extrem de delicat între justiție socială, stabilitate macroeconomică și disciplina bugetară cerută de Bruxelles. Iar acest echilibru va defini nu doar salariul minim, ci și direcția în care merge România în următorul deceniu.