O descoperire a oamenilor de știință privind ADN-ul ar putea contribui la găsirea unui tratament pentru cancerul pancreatic, boala cu cea mai scăzută rată de supraviețuire

Oamenii de știință au făcut o descoperire ADN crucială care ar putea ajuta la vindecarea unuia dintre cele mai mortale tipuri de cancer, potrivit The Guardian. O echipă de cercetători din Regatul Unit și SUA a descoperit că acest tip de cancer este capabil să oprească moleculele uneia dintre cele mai importante gene ale organismului, ajutând boala să crească și să se răspândească rapid.

Cancerul pancreatic este al 12-lea cel mai frecvent cancer la nivel mondial, cu peste o jumătate de milion de persoane diagnosticate în fiecare an.

Este cancerul cu cea mai scăzută rată de supraviețuire dintre toate formele cele mai frecvente ale bolii. Caracterul letal al cancerului pancreatic i-a nedumerit pe experți de ani de zile, dar descoperirea oferă speranță în căutarea unui tratament care ar putea eradica boala.

Cea mai mică rată de supraviețuire. Steve Jobs și Patrick Swayze au murit de această boală

Dr. Maria Hatziapostolou, de la Centrul de Cercetare a Cancerului John van Geest al Universității Nottingham Trent: „Această lucrare, care a oferit o nouă înțelegere și cunoaștere a modului în care se comportă cancerul, va deschide, sperăm, calea pentru noi tratamente potențiale în viitor”.

„Cancerul pancreatic are cea mai scăzută supraviețuire dintre toate cele 20 de cancere comune. Supraviețuirea pacienților peste cinci ani s-a îmbunătățit foarte puțin de ceva vreme, prin urmare, este extrem de important să găsim noi modalități de a înțelege mai bine această boală, cum se răspândește și de ce este atât de agresivă”, a adăugat cercetătoarea.

Cancerul pancreatic este adesea diagnosticat într-un stadiu avansat, când opțiunile de tratament devin limitate. Mai mult de jumătate dintre pacienți mor în termen de trei luni de la diagnosticare.

Printre personalitățile marcante care au murit de această boală se numără Alan Rickman, John Hurt, Steve Jobs și Patrick Swayze, notează publicația britanică.

Deconectarea moleculelor din gena HNF4A permite tumorilor să crească rapid

Pentru studiu, publicat în revista Gastro Hep Advances, cercetătorii au analizat atât mostre de țesut sănătos, cât și mostre de țesut de cancer pancreatic.

Astfel au descoperit că aceste cancere pancreatice au declanșat un proces cunoscut sub numele de „metilarea ADN-ului”, determinând deconectarea moleculelor din gena HNF4A, în mod normal benefică, ceea ce permite tumorilor să crească extrem de rapid.

Gena HNF4A este esențială pentru sănătatea umană, deoarece ajută la buna funcționare a multor organe ale corpului. Însă cercetătorii au descoperit că cancerul pancreatic poate dezactiva beneficiile genei. „Pierderea HNF4A determină dezvoltarea și agresivitatea cancerului pancreatic și știm acum că se corelează cu supraviețuirea redusă a pacienților„, explică Hatziapostolou.

În proiect au fost implicați și oameni de știință de la Universitatea din Nottingham, Universitatea Stanford și Universitatea din California și centrul medical Cedars-Sinai, Los Angeles.

„Avem nevoie cu disperare de opțiuni de tratament mai blânde și mai eficiente pentru cancerul pancreatic. Majoritatea cancerelor pancreatice sunt diagnosticate într-un stadiu tardiv, 80% dintre acestea nefiind detectate decât după ce boala s-a răspândit și nu mai este operabilă„, spune Dr. Chris Macdonald, director de cercetare la Pancreatic Cancer UK, care a finanțat studiul.

„Acest lucru se reflectă în rata scăzută de supraviețuire – peste jumătate dintre persoanele cu această boală mor în termen de trei luni de la diagnosticare. Îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a ceea ce face ca cancerul pancreatic să crească și să se răspândească atât de rapid este vitală dacă vrem să facem progrese atât de necesare. Acest proiect ne oferă noi informații cu privire la modul în care cancerul pancreatic este capabil să suprime anumite molecule pentru a-l ajuta să se răspândească agresiv în organism care, la rândul său, ar putea duce la dezvoltarea unor opțiuni de tratament mai eficiente în viitor”, arată cercetătorul.