Norvegia, încasări-record din exportul de petrol. Acuzații de ”speculant al războiului”

Exporturile de țiței ale Norvegiei au atins un nivel record în luna martie, pe fondul creșterii prețurilor petrolului provocate de războiul din Iran și de închiderea importantei rute maritime din Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Institutul Național de Statistică al Norvegiei citat de The Local Norway.

Această țară scandinavă este cel mai mare producător de petrol și gaze naturale din Europa, cu excepția Rusiei.

Aproximativ o cincime din petrolul brut și gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial trece prin Strâmtoarea Ormuz în timp de pace.

„Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un șoc semnificativ la nivelul aprovizionării pe piața petrolului, ceea ce a contribuit la prețurile ridicate ale petrolului din luna martie și, prin urmare, la cea mai mare valoare a exporturilor (Norvegiei) din istorie”, a declarat analistul Jan Olav Rorhus într-un comunicat.

Exporturile de țiței ale Norvegiei în luna martie s-au ridicat la 57,4 miliarde de coroane (6,08 miliarde de dolari), în creștere cu 67,9% față de aceeași lună a anului precedent, au declarat oficialii Statistics Norway.

Prețul petrolului a fost în medie de 1.014 coroane (107,52 dolari) pe baril în martie, cel mai ridicat nivel lunar din septembrie 2023, a precizat sursa citată.

Această situație nu a scăpat atenției președintelui american Donald Trump, care a făcut referire la ea într-o postare pe Truth Social:

„Europa are nevoie disperată de energie, și totuși Regatul Unit refuză să exploateze petrolul din Marea Nordului, unul dintre cele mai mari zăcăminte din lume. Tragic!!!”, a scris Trump.

„Aberdeen ar trebui să fie în plină expansiune. Norvegia își vinde petrolul din Marea Nordului către Regatul Unit la un preț dublu. Ei fac o avere”, a mai spus Trump.

Prosperitate din rezervele de petrol și gaze

Țara investește veniturile statului provenite din petrol și gaze în Fondul Suveran de Investiții, cel mai mare din lume, cu active de aproximativ 2,19 trilioane de dolari.

Înființat la începutul anilor 1990, Fondul are ca scop finanțarea cheltuielilor viitoare ale generosului stat social norvegian, întrucât se preconizează că veniturile din exporturile de petrol și gaze vor scădea pe termen lung.

Creșterea exporturilor de petrol norvegian în paralel cu creșterea valorii Fondului norvegian a atras și atenția prestigiosului cotidian de business, Financial Times.

Fondul petrolier norvegian este de cinci ori mai mare decât valoarea rămasă a tuturor resurselor de petrol și gaze naturale de pe platoul continental norvegian deținute de guvern”, au scris jurnaliștii FT, într-un articol  cu titlul ”Este Norvegia o speculantă a războiului?”.

Acuzații și pentru profiturile pe seama războiului din Ucraina

Nu este prima oară când numele Norvegiei apare în centrul dezbaterii europene pe seama profiturilor substanțiale generate de țara scandinavă datorită creșterii prețurilor la gaz, care au făcut-o principalul furnizor de gaz al Europei, în urma embargoului asupra Rusiei.

La începutul lunii ianuarie 2025, a scris ziarul francez Le Monde, criticile au reapărut, de data aceasta din partea Danemarcei, unul dintre cei mai mari donatori de ajutor pentru Ucraina, care consideră că vecinul său nu face suficient.

Acuzele au fost lansate de ziarul danez de centru-stânga Politiken. Într-un editorial din 14 ianuarie, redactorul-șef al ziarului, Christian Jensen, a întrebat: „Dragă Norvegie, cum poți să te privești în ochi?”.

El a subliniat că, în 2024, Oslo a acordat Ucrainei ajutoare în valoare de 17 miliarde de coroane daneze (2,3 miliarde de euro).

Copenhaga, între timp, a contribuit mai mult, cu un total de 27 de miliarde de coroane daneze, în ciuda faptului că nu are acces la imensa rezervă financiară a fondului petrolier al Norvegiei, evaluată la aproape 1,8 trilioane de euro).

Potrivit Institutului Kiel din Germania, Norvegia se situează pe locul nouă printre țările donatoare (ca proporție din PIB-ul său), cu mult în urma Danemarcei, care ocupă locul doi, după Estonia.