Nicușor Dan, pentru Politico: „Orice fel de pace în care agresorul este recompensat într-un anumit sens nu este bună pentru Europa”

Liderii europeni precum Nicușor Dan, președintele României, au petrecut cea mai mare parte a anului 2025 încercând să înțeleagă cum să trăiască alături de Donald Trump. Sau – și mai rău – fără el. De când s-a întors la Casa Albă în ianuarie, a devenit clar cât de puțin îi pasă, de fapt, de Europa, scrie publicația Politico.

Președintele SUA a redus ajutorul financiar și militar pentru Ucraina, a impus tarife Uniunii Europene și i-a atacat pe liderii acesteia catalogându-i drept „slabi”. Administrația sa este acum într-o misiune de a interveni în democrația Europei pentru a susține partide „patriotice” și a orienta politica spre obiectivele anti-migrație ale mișcării MAGA.

Pentru lideri precum președintele României, dilema este întotdeauna cât de mult să accepte prioritățile lui Trump – pentru că Europa încă are nevoie de America – și cât de ferm să se opună ostilității sale față de valorile europene centriste. Mai există oare cu adevărat o alianță transatlantică?

„Lumea s-a schimbat”, a spus Nicușor Dan într-un interviu acordat pentru Politico. „Am trecut de la un mod – într-un anumit sens – moral de a face lucrurile, la unul foarte pragmatic și economic”.

Liderii UE înțeleg acest lucru, a spus el, și își concentrează acum atenția pe dezvoltarea unor strategii practice pentru a face față noii realități a lumii lui Trump. Centriștii vor trebui să țină cont de o ofensivă coordonată din partea americanilor pentru a-i sprijini pe adversarii lor populiști de dreapta, în timp ce Statele Unite încearcă să schimbe direcția Europei.

Oficiali ai administrației, precum vicepreședintele JD Vance, au condamnat anul trecut anularea alegerilor din România, iar noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe sugerează că SUA vor încerca să influențeze politica europeană în direcția agendei MAGA anti-migrație.

Pentru Nicușor Dan, este „OK” ca politicienii americani să își exprime opiniile. Dar ar fi o „problemă” dacă SUA ar încerca să „influențeze” politica „în mod nedemocratic”, de exemplu, plătind mass-media din interiorul țărilor europene „așa cum fac rușii”.

Europeni slabi

Relațiile cu America sunt critice pentru o țară precum România, care, în mod neobișnuit, a rămas deschisă către Occident în timpul celor patru decenii de regim comunist. Aflat pe flancul estic al UE, la granița cu Ucraina, România găzduiește o bază NATO majoră, care va deveni în curând cea mai mare din Europa, precum și un sistem american de apărare antirachetă balistică. Însă administrația Trump a anunțat retragerea a 800 de soldați americani din România, declanșând îngrijorări la București.

Nicușor Dan a susținut că Europa și SUA sunt aliați naturali deoarece împărtășesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii. El crede că „un parteneriat adecvat” va fi posibil „pe termen mediu”. Dar, pentru moment, „suntem într-o perioadă de tranziție în care trebuie să ne înțelegem mai bine unii pe alții”.

Evaluarea sinceră a președintelui României arată amploarea daunelor produse alianței transatlantice în acest an. Trump a introdus incertitudine în toate aspectele alianței occidentale, inclusiv prin reluarea relațiilor cu liderul rus Vladimir Putin.

Uneori, europenii au fost derutați cu privire la modul în care ar trebui să reacționeze.

Crede Nicușor Dan că Trump a avut dreptate când a spus luna aceasta pentru POLITICO că liderii europeni sunt „slabi”?

„Da”, a spus Dan, există „un anumit adevăr” în evaluarea lui Trump. Europa poate fi prea lentă în luarea deciziilor. De exemplu, au fost necesare luni de dispute și un summit tensionat la Bruxelles, săptămâna trecută, care s-a încheiat la ora 3 dimineața, pentru a ajunge la un acord privind finanțarea Ucrainei. Dar chiar și o Uniune Europeană divizată a luat în cele din urmă „decizia importantă”, a spus el.

Acea decizie de a oferi 90 de miliarde de euro în datorie comună a UE pentru un împrumut destinat Kievului, aflat în dificultate financiară, va menține Ucraina în lupta împotriva lui Putin pentru următorii doi ani.

Așteptând pacea

Potrivit liderilor UE care susțin planul (Ungaria, Slovacia și Cehia nu vor participa), acesta face un acord de pace mai probabil, deoarece transmite un semnal către Putin că Ucraina nu se va prăbuși pur și simplu dacă el așteaptă suficient de mult.

Dar Nicușor Dan crede că sfârșitul războiului este încă departe, în ciuda presiunilor lui Trump pentru o încetare a focului.

„Sunt mai degrabă pesimist decât optimist pe termen scurt”, a spus el. Partea lui Putin nu pare să își dorească pacea: „Ei cred că o pace peste două-trei luni va fi mai bună pentru ei decât o pace acum. Așa că vor lupta mai departe pentru că au făcut unele progrese mici pe teren”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la summitul Consiliului European de săptămâna trecută că își dorește ca Trump să pună mai multă presiune pe Putin pentru a accepta o încetare a focului. Este Nicușor Dan de acord? „Desigur. Susținem Ucraina.”

Dar sancțiunile recente „extrem de puternice” ale lui Trump împotriva companiilor petroliere ruse Rosneft și Lukoil ajută deja, a spus Dan. El a salutat, de asemenea, angajamentul lui Trump pentru pace și noua deschidere a Americii față de oferirea unor garanții de securitate pentru a consolida un acord final.

Este clar că Nicușor Dan speră ca Putin să nu obțină întregul Donbas din estul Ucrainei, dar nu vrea să îi lege mâinile lui Zelenski. „Orice fel de pace în care agresorul este recompensat într-un anumit sens nu este bună pentru Europa și pentru securitatea viitoare a lumii”, a spus Dan. „Dar decizia privind pacea aparține exclusiv ucrainenilor. Ei suferă atât de mult, încât nu îi putem învinovăți pentru nicio decizie pe care o vor lua”.

România joacă un rol esențial ca hub operațional pentru transferul de provizii către Ucraina vecină. Cu portul său la Marea Neagră, Constanța, țara va juca un rol vital pentru viitoarele operațiuni de menținere a păcii. Soldați ucraineni se antrenează în România, iar țara lucrează deja cu Bulgaria și Turcia la deminarea Mării Negre, a spus Dan.

Între timp, drone rusești au pătruns în spațiul aerian românesc de multe ori de la începutul războiului la scară largă, iar un sat de la granița cu Ucraina a trebuit să fie evacuat recent când dronele au incendiat o navă-cisternă care transporta gaze. Nicușor Dan a minimalizat amenințarea.

„Am avut câteva drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru”, a spus el. „Încercăm să le spunem oamenilor noștri că nu sunt deloc în pericol”. Cu toate acestea, România își sporește cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia.

Corupția și criza de încredere

Nicușor Dan, în vârstă de 56 de ani, a câștigat președinția în luna mai a acestui an, într-un moment tensionat pentru țara de 19 milioane de locuitori.

Fostul primar moderat al Bucureștiului și-a învins contracandidatul populist, sceptic față de Ucraina, împotriva tuturor așteptărilor. Votul a fost o reluare, după ce prima încercare de organizare a alegerilor prezidențiale a fost anulată în decembrie anul trecut din cauza acuzațiilor de interferență masivă rusă și activități ilegale în sprijinul favoritului de extremă dreapta, Călin Georgescu. Sunt în curs proceduri legale, inclusiv acuzații împotriva lui Georgescu și a altora privind un presupus complot de lovitură de stat.

Dar pentru mulți români, anularea alegerilor din 2024 nu a făcut decât să le întărească cinismul față de întregul sistem democratic al țării. Ei își doreau schimbare, iar aproape jumătate din electorat a susținut extrema dreaptă pentru a o obține.

Corupția rămâne astăzi o problemă majoră în România, iar Nicușor Dan și-a asumat misiunea de a restabili încrederea alegătorilor. Totuși, în primele sale șase luni, el a prioritizat reduceri dureroase și nepopulare ale cheltuielilor din sectorul public pentru a aduce sub control deficitul bugetar, cel mai mare din UE. „În privința marilor probleme ale societății, începând cu corupția, nu am făcut prea mult”, a recunoscut Dan.

Acest lucru se va schimba, a spus el. Un documentar TV recent despre presupusa corupție din sistemul judiciar a provocat demonstrații de stradă și o scrisoare de protest semnată de sute de judecători.

Nicușor Dan va lucra la reforme legislative axate pe asigurarea faptului că cei mai buni magistrați sunt promovați pe merit, nu pe baza relațiilor. „Oamenii de la vârf lucrează pentru mici rețele de interese, în loc să lucreze pentru binele public”, a spus Dan.

El a spus, de asemenea, că statul nu a făcut încă suficient pentru a explica alegătorilor de ce alegerile de anul trecut au fost anulate. Mai multe detalii vor apărea într-un raport așteptat în următoarele două luni, a spus el.

Amestecul Rusiei

Un lucru este acum evident: atacul Rusiei asupra democrației românești, inclusiv printr-o amplă campanie de influență pe TikTok, nu a fost un caz izolat. Dan a spus că țara sa este o țintă a Moscovei de un deceniu, iar alți lideri europeni îi spun că suferă acum aceleași campanii de dezinformare, precum și acte de sabotaj. Nimeni nu are un răspuns la torentul de știri false online, a spus el.

„Am discuții cu lideri din țări care sunt mai avansate decât noi și cred că nimeni nu are un răspuns complet”, a spus el. „Dacă ai un asemenea tip de informație și ea ajunge la jumătate de milion de oameni, chiar dacă vii a doua zi și spui că a fost falsă, deja ai pierdut”.

Partidul populist de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor este pe primul loc în sondaje, cu aproximativ 40%, reflectând un tipar întâlnit și în alte părți ale Europei. Dan, care l-a învins pe liderul AUR, George Simion, în luna mai, crede că propria sa echipă trebuie să se apropie mai mult de oameni pentru a învinge populismul. Și își dorește ca politicienii din întreaga Europă să înceteze să mai dea vina pe Bruxelles pentru toate politicile lor nepopulare, deoarece acest lucru nu face decât să alimenteze cauzele populiste.

Dan a spus că a învățat că politica UE este, de fapt, un proces democratic, în care diferite state membre își aduc propriile idei. „Cu experiența mea de șase luni, pot spune că este o dezbatere destul de intensă”, a spus el. „Nu există un stăpân birocratic care aranjează lucrurile. Este o democrație. Este păcat că oamenii nu simt acest lucru direct”.