Netanyahu își ”joacă” moștenirea cu un atac istoric în Iran, după ani de avertismente, temeri nucleare și eșecuri diplomatice

După decenii de avertismente din partea Israelului privind programul nuclear al Iranului și pregătiri pentru o posibilă intervenție militară, vineri dimineață devreme, statul evreu a lansat o ofensivă de amploare împotriva Republicii Islamice. Atacurile au vizat situri nucleare, facilități militare, baze de rachete și membri de rang înalt ai conducerii iraniene.

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul nu a avut altă opțiune decât să acționeze, susținând că serviciile de informații au indicat că Teheranul se apropia periculos de mult de „punctul fără întoarcere” în cursa pentru obținerea armei nucleare.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU, a tras un semnal de alarmă cu privire la accelerarea programului iranian de îmbogățire a uraniului.

Teheran ar avea deja suficient uraniu îmbogățit pentru a fabrica nouă arme nucleare.

Într-un mesaj video preînregistrat difuzat în timpul atacului israelian asupra Iranului, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că regimul de la Teheran ar avea deja suficient uraniu îmbogățit pentru a fabrica nouă arme nucleare.

Declarațiile prim-ministrului vin în contextul operațiunii militare a Israelului care vizează infrastructura nucleară și militară a Iranului, considerată o amenințare directă la adresa securității israeliene, scrie The Times of Israel.

În opinia instituțiilor de securitate israeliene, cifra de „nouă bombe” ar putea fi subestimată, procesul de îmbogățire ar putea fi chiar mai avansat decât a raportat Agenția Internațională pentru Energie Atomică, iar procesul de înarmare a fost supus unor teste avansate în ultimele zile.

Scopul loviturilor israeliene

Scopul loviturilor israeliene este de a afecta profund capacitățile Iranului în materie de arme nucleare – inclusiv instalațiile și comandanții cheie – și de a evita astfel această amenințare existențială percepută.

În cadrul instituțiilor de securitate se consideră că acesta a fost momentul potrivit și necesar pentru a lovi – înainte ca Iranul să reconstruiască apărarea distrusă în atacul mult mai puțin dramatic al Israelului din octombrie anul trecut și într-un moment în care informațiile privind programul iranian sunt considerate deosebit de puternice.

Deși Netanyahu a vorbit despre eliberarea iminentă a poporului iranian de tiranie, obiectivul nu este acela de a grăbi schimbarea regimului.

Netanyahu a făcut referire la extinderea dramatică a programului iranian de rachete balistice, subliniind planurile Teheranului de a produce mii și mii de rachete în următorii ani.

Chiar și în afara amenințării nucleare, aceste rachete ar reprezenta ele însele un pericol existențial, fiind capabile să copleșească sistemele de apărare ale Israelului, conform evaluărilor instituțiilor de securitate.

„Nu putem lăsa aceste amenințări generației următoare”, a declarat Netanyahu. „Pentru că, dacă nu acționăm acum, nu va mai exista o altă generație.”

Netanyahu a invocat în discursul său ororile Holocaustului nazist pentru a-și justifica atacul

Într-un discurs adresat națiunii, Netanyahu a invocat, așa cum a făcut de multe ori în trecut, ororile Holocaustului nazist din Al Doilea Război Mondial pentru a-și justifica decizia.

„Cu aproape un secol în urmă, în fața naziștilor, o generație de lideri a eșuat să acționeze la timp”, a spus Netanyahu, vinerim, adăugând că o politică de conciliere față de dictatorul nazist Adolf Hitler a dus la moartea a 6 milioane de evrei, „o treime din poporul meu”.

„După acel război, poporul evreu și statul evreu au jurat: niciodată din nou. Ei bine, acel «niciodată din nou» este acum, astăzi. Israelul a arătat că a învățat lecțiile istoriei.”

Netanyahu, premierul cu cel mai lung mandat

Netanyahu, fost membru al unei unități speciale de elită responsabilă de unele dintre cele mai îndrăznețe misiuni de salvare de ostatici ale Israelului, a dominat politica israeliană timp de decenii, devenind premierul cu cel mai lung mandat după ce a câștigat un al șaselea mandat fără precedent în 2022.

De-a lungul anilor în funcție, el a profitat de fiecare ocazie pentru a le vorbi liderilor străini despre pericolul reprezentat de Iran, afișând desene cu bombe atomice la ONU și sugerând constant că este pregătit să lovească.

În mandatele sale anterioare, analiștii militari spuneau că marja sa de acțiune față de Iran era limitată de temerea că un atac ar declanșa represalii imediate din partea aliaților regionali ai Teheranului, Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, care ar fi dificil de controlat.

Dar ultimii doi ani au schimbat fundamental situația din Orientul Mijlociu: Israelul a lovit dur Hamas, după ce acesta a lansat un atac-surpriză major în octombrie 2023, și a desființat mare parte din Hezbollah în doar câteva zile, în 2024.

Iranul l-a ironizat în trecut pe premierul israelian Benjamin Netanyahu

Iranul l-a ironizat în trecut pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, numindu-l „băiatul care strigă lupul” pentru avertismentele sale constante, în spațiul public, legate de programul nuclear al Teheranului și pentru amenințările repetate că îl va opri, într-un fel sau altul, potrivit unei analize Reuters.

„Nu poți păcăli oamenii la nesfârșit”, declara în 2018 fostul ministru iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, după ce Netanyahu acuzase din nou Iranul că plănuiește să construiască arme nucleare.

Iranul susține că programul său nuclear are doar scopuri pașnice, deși Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat joi că țara se află, pentru prima dată în aproape 20 de ani, în încălcare a obligațiilor sale de neproliferare.

Israelul a avut confruntări directe cu Teheranul începând din 2024

Israelul a avut, de asemenea, confruntări directe cu Teheranul începând din 2024, lansând salve de rachete în adâncul teritoriului iranian anul trecut – acțiuni care i-au dat lui Netanyahu încredere în capacitatea militară a Israelului.

Surse militare israeliene au declarat că loviturile au dezactivat patru sisteme de apărare aeriană de fabricație rusească ale Iranului, inclusiv unul amplasat lângă Natanz – un important sit nuclear iranian vizat, potrivit televiziunii iraniene.

„Iranul este mai expus ca oricând în fața atacurilor asupra facilităților sale nucleare. Avem oportunitatea de a atinge obiectivul nostru cel mai important – de a înlătura și elimina amenințarea existențială”, a declarat ministrul Apărării, Israel Katz, în luna noiembrie.

Netanyahu, surprins de anunțul lui Donald Trump că SUA și Iranul sunt pe cale să înceapă negocieri directe pe tema nucleară

Însă, spre marea iritare a lui Netanyahu, noul președinte american, Donald Trump, l-a surprins în timpul unei vizite la Casa Albă în aprilie, când a anunțat că Statele Unite și Iranul sunt pe cale să înceapă negocieri directe pe tema nucleară, scrie Reuters.

Netanyahu s-a aflat în conflict cu mai mulți președinți americani în privința Iranului, cel mai notabil cu Barack Obama, care a aprobat în 2015 un acord cu Teheranul ce impunea restricții semnificative asupra programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancțiunilor.

Trump a retras SUA din acel acord în 2018, iar Netanyahu spera că va menține o poziție intransigentă față de Iran după revenirea la putere în acest an.

Anunțând negocierile, Casa Albă a stabilit un termen de două luni pentru ca Iranul să semneze un acord. Deși o nouă rundă de întâlniri era programată pentru acest weekend, termenul neoficial a expirat joi, iar Netanyahu a acționat imediat.

Un oficial israelian a declarat pentru postul public Kan că Israelul a coordonat atacurile cu Washingtonul și a sugerat că recentele relatări din presă privind o ruptură între Trump și Netanyahu pe tema Iranului ar fi fost o stratagemă pentru a induce conducerea de la Teheran în eroare.

Cum este văzut Netanyahu de propriul popor și de alți lideri din lume

Trump – care, după declanșarea atacurilor, a afirmat că Iranul nu poate obține o bombă nucleară, dar că dorește continuarea negocierilor – l-a lăudat anterior pe Netanyahu, liderul de dreapta, ca pe un prieten apropiat. Alți lideri, însă, au avut dificultăți în relația cu acesta.

În 2015, președintele Franței de la acea vreme, Nicolas Sarkozy, a fost auzit vorbind cu Obama despre Netanyahu: „Nu-l mai suport, e un mincinos”, a spus el.

Cunoscut altădată drept „Regele Bibi” de către susținătorii săi, Netanyahu a traversat ani dificili, iar la vârsta 75 de ani, timpul se scurge pentru ca el să-și asigure moștenirea politică.

Imaginea sa de lider ferm a fost grav afectată de atacul Hamas din 2023, iar sondajele arătau că majoritatea israelienilor îl considerau responsabil pentru eșecul securitar care a permis cel mai mortal atac de la fondarea statului Israel, în urmă cu peste 75 de ani.

Ulterior, el a fost inculpat de Curtea Penală Internațională pentru posibile crime de război în legătură cu invazia de 20 de luni a Israelului în Gaza, care a distrus mare parte din teritoriul palestinian. Netanyahu respinge acuzațiile.

Sondajele arată că majoritatea israelienilor cred că războiul din Gaza a durat prea mult, iar Netanyahu îl prelungește pentru a rămâne la putere și a evita alegerile, pe care, potrivit sondajelor, le-ar pierde.

Chiar și în timp ce războiul pe mai multe fronturi continuă, Netanyahu a fost nevoit să apară în fața instanței în propriul proces de corupție, aflat în derulare de ani de zile, în care neagă orice faptă ilegală — ceea ce i-a afectat și mai mult imaginea pe plan intern.

Netanyahu: Peste generații, istoria va consemna că generația noastră a rezistat

Totuși, el speră că o campanie militară de succes împotriva celui mai mare inamic al Israelului îi va asigura un loc în cărțile de istorie, pe care le citește cu pasiune.

„Peste generații, istoria va consemna că generația noastră a rezistat, a acționat la timp și a asigurat viitorul nostru comun.”, a spus el în discursul de vineri.