Ne aşteaptă un final de an cu scumpiri. Guvernatorul BNR a anunțat că rata inflației ar putea ajunge la 4,9%

Guvernatorul BNR a anunțat că rata inflației ar putea ajunge la 4,9% până la finalul anului, revizuind astfel prognoza anterioară de 4%. Ceea ce înseamna că ne aşteaptă un final de an cu scumpiri.

Inflația din România a atins un nou vârf anul acesta, cu o rată anuală de 4,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană, conform Eurostat. Creșterea prețurilor este alimentată de mai mulți factori, atât interni cât și externi, iar eforturile Băncii Naționale a României (BNR) de a controla inflația prin majorarea dobânzilor de politică monetară nu au avut încă efectul scontat.

În acest moment, dobânda de referință este menținută la 6,5%, în timp ce dobânda pentru credite se află la 7,5% și cea pentru depozite la 5,5%. Deși nivelul ridicat al dobânzilor are ca scop descurajarea creditării și a cheltuielilor, inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare a românilor.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunțat recent că rata inflației ar putea ajunge la 4,9% până la finalul anului, revizuind astfel prognoza anterioară de 4%. Această creștere se datorează parțial prețurilor ridicate la energie și alimente, dar și majorării costurilor serviciilor, în special în sectorul de locuire, unde prețurile au crescut cu peste 10%.

În plus, România se confruntă cu o volatilitate accentuată pe piețele de energie, care afectează previziunile economice. Deficitul bugetar rămâne o provocare majoră, ajungând la aproape 8%, în timp ce deficitul de cont curent continuă să crească pe fondul importurilor mai mari decât exporturile.

Economistul Silviu Cerna explică pentru ziare.com că acest dezechilibru extern este unul dintre principalii factori care amplifică inflația. În contextul economic global, România a fost grav afectată de perturbările lanțurilor de aprovizionare și de creșterea costurilor energetice, tendințe care s-au accentuat după criza pandemică și începerea războiului din Ucraina.

Totuși, spune Cerna, factorii interni, precum deficitul bugetar și cheltuielile guvernamentale ridicate, au început să joace un rol tot mai important în menținerea inflației la un nivel ridicat.

În comparație, țările din zona euro au o rată medie a inflației sub 2%, ceea ce subliniază discrepanța între economia României și restul Uniunii Europene.

În acest context, economiștii susțin că România trebuie să implementeze reforme fiscale pentru a ține sub control creșterea prețurilor, întrucât măsurile de politică monetară au efecte limitate.

„Politica monetară trebuie să se concentreze pe stabilitatea prețurilor, dar marile dezechilibre ale României, cum ar fi deficitul bugetar, nu pot fi rezolvate doar prin creșterea dobânzilor,” a adăugat Cerna.

Potrivit estimărilor băncilor comerciale, este puțin probabil ca BNR să reducă dobânda de referință în primul trimestru al anului viitor. Atât ING Bank, cât și BCR, anticipează că o scădere a dobânzii va fi posibilă abia din trimestrul al doilea al anului 2025, în funcție de evoluția economică și de deciziile fiscale.