Nature Medicine: Un studiu pune în evidenţă niveluri în creştere ale particulelor de plastic în creierul uman. Contaminarea este de 30 de ori mai mare față de alte organe

Particule minuscule de plastic se acumulează în ţesuturi umane la niveluri din ce în ce mai ridicate, arată un nou studiu publicat luni în revista Nature Medicine, potrivit DPA.

Cercetarea, condusă de Matthew Campen de la universitatea din statul american New Mexico, arată un nivel semnificativ mai ridicat de nanoparticule şi microparticule de plastic la nivelul ficatului şi al creierului în cazul unor persoane decedate în 2024 în comparaţie cu nivelurile studiate în 2016.

Contaminarea a fost ridicată în special la nivelul creierului, unde nivelurile au fost de 30 de ori mai mari faţă de alte organe, cum ar fi ficatul şi rinichii, potrivit studiului.

Deşi microplastice au fost detectate anterior în organe precum plămâni, intestine şi chiar placentă, microscopia convenţională identifică de obicei doar particule de peste 5 micrometri. Acest lucru exclude prezenţa unor nanoparticule mai mici, potrivit autorilor acestui studiu.

Un micrometru este a mia parte dintr-un milimetru, iar un nanometru este a milioana parte dintr-un milimetru.

Echipa lui Matthew Campen a folosit microscopie cu infraroşu şi electronică, o procedură care le-a permis cercetătorilor să detecteze aceste particule mai mici cu o precizie mai mare.

Cercetătorii au analizat mostre de ţesut de la 24 de indivizi decedaţi în 2024 şi le-au comparat cu 28 de mostre din 2016.

În timp ce nivelurile de microparticule şi nanoparticule din rinichi au rămas în mare parte neschimbate, nivelurile din ficat şi din creier au indicat creşteri.

Studiul a identificat, de asemenea, niveluri alarmante de microplastice în creierul persoanelor diagnosticate cu demenţă.

Douăsprezece mostre de ţesut cerebral, colectate în perioada 2019-2024, conţineau între 12.000 şi 48.000 de micrograme de plastic în fiecare gram de ţesut.

Cu toate acestea, cercetătorii au spus că descoperirile sunt asociative şi nu stabilesc o relaţie directă cauză-efect.

Echipa a analizat, de asemenea, tipurile de plastic identificate, iar polietilena – plasticul folosit de obicei la fabricarea sticlelor şi ambalajelor – s-a descoperit a fi predominant. Este responsabil pentru 40-65% din plasticul detectat în ficat şi rinichi şi pentru până la 75% în cazul celui detectat la nivelul creierului.

Cercetătorii au avertizat că o parte din diferenţele observate în ţesutul cerebral ar putea fi atribuite unor factori geografici, întrucât mostrele au fost colectate din statul New Mexico şi pe coasta de est a Statelor Unite.

Autorii analizei au subliniat nevoia unor studii pe scară mai largă şi pe termen mai lung pentru a explora în continuare efectele acumulării de micro şi nanoplastice, în special asupra sănătăţii neurologice.

sursa Agerpres