Sigur, dincolo de declarațiile flamboaiante ale lui Trump, finanțarea Nato este un subiect sensibil într-un context complicat în care Rusia a reușit să își treacă în ultimii 2 ani economia în modul de razboi.
Produc armanant și produc repede, în timp ce NATO se luptă să ajute Ucraina cu armament. În aceste condiții, vă propun să ne uităm un pic pe cifrele din spatele NATO. Cheltuielile NATO pentru apărare au scăzut brusc după Războiul Rece – de la 4,1% din produsul intern brut (PIB) combinat în 1990 la 2,6% în 2000 – chiar dacă grupul s-a extins.
Pentru a spori finanțarea, membrii au convenit la un summit din 2014 din Țara Galilor să contribuie cu cel puțin 2% din PIB-ul lor la alianță până în 2024.
Până în 2022, numărul națiunilor NATO care îndeplinesc acest prag a ajuns la opt – SUA, Regatul Unit, Grecia, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia și Croația. Pe măsură ce războiul din Ucraina a continuat și temerile legate de ambițiile expansioniste ale Rusiei au crescut, tot mai mulți membri europeni și-au mărit bugetele militare.
Numărul a crescut la 11 în 2023, Ungaria, România, Slovacia și Finlanda, nou intrată în NATO, cheltuind mai mult de 2%, în timp ce Croația a coborât sub prag.
Din 31 de membri cate are NATO doar 11 dau bani atât cât s-au angajat să ofere. În aceste condiții vă întrebați desigur, de unde vin restul de bani. Ei, bine, de la Statele Unite ale Americii. Potrivit Aljazeera, SUA, a căror armată formează nucleul alianței, a cheltuit în mod constant mai mult decât toți ceilalți membri la un loc.
În 1990, SUA reprezentau 61% din cheltuielile de apărare ale alianței. Până în 2020, cota SUA a crescut la 70 la sută. În aceste condiții, dincolo de declarațiile lui Trump, multe voci s-au întrebat dacă este nevoit cetățeanul american să suporte toate aceste cheltuieli. Acestea sunt finanțările, însă să nu uităm că America oferă miliarde și miliarde de dolari, însă și câștigă prin comenzi ale firmelor de armanet și așa mai departe, deci balanță nu este chiar atât de dezechilibrată.
Însă, dincolo de cifre rămâne o constatare. Securitatea costă și nu sunt câțiva lei. Și apropo de declarații lui Trump, iată și replica secretarului general al Nato. „Orice indiciu că aliații nu se vor apăra subminează întreaga noastră securitate, inclusiv Statele Unite, și îi expune soldaților americani și europeni la un risc crescut”, a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat. Da, securitatea are un cost, însă el este mic decât cel al alternativei.
Urmărește-ne pe Google News
