NATO crește contingentul de militari aflați în alertă maximă pe flancul estic de la 40.000 la peste 300.000, la summitul de la Vilnius, din 11 – 12 iulie

Întărirea Flancului Estic și un plan de apărare coordonată în Marea Neagră și Marea Mediterană sunt printre cele mai importante decizii pe care liderii statelor membre NATO le vor adopta în cadrul summitului organizat în capitala Lituaniei. Aliații vor adopta trei planuri regionale de apărare.

Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Este vorba despre o nouă viziune strategică legată de apărarea pe flancul de est, inclusiv pe flancul sudic al flancului de est, unde se afla România, cu creșterea importantă a contingentelor de reacție rapidă. Pe de altă parte, ideea de a avea o politică coordonată pe cele două mări, pe Marea Neagră și pe Marea Mediterană, este una excelentă și așa poate înțelegem mai bine de ce președintele Zelenski a făcut vizita sa la Istanbul. Declarația lui Erdogan, „Ucraina merita să facă parte din NATO”, este una într-adevăr importantă, pentru că asta înseamnă că Turcia nu se va opune unei astfel de strategii.”

Cristian Barbu, general: „Vor fi trei zone operaționale importante, o zonă de nord, nord înaintată, în mod clasic pentru faptul că va fi coordonată de către SUA, o zonă geografică ce include și Oceanul Atlantic, înseamnă anumite capabilități, o zonă centrală care include și un teren destul de accidentat, este vorba despre Alpi, cu o coordonare din Olanda și înseamnă o cu totul altă dinamică, alte forțe, alte mijloace, alte arme, alte muniții. Sigur, există și partea de interes, cea de sud-est, din care facem și noi parte, Marea Mediterană- Marea Neagră și sigur, din care face parte și Turcia, dacă va accepta această responsabilitate comună.”

În prezent, Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice este apărat de 40.000 de militari, cantonați în opt țări, printre care și România. Planul NATO e să crească aceste forțe de intervenție rapidă la peste 300.000 de soldați până la sfârșitul acestui an. Militarii vor putea fi dislocați în etape, în termen de trei, zece sau cel mult 30 de zile.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: „Prima oară după Al Doilea Război Mondial, Alianţa Nord-Atlantică îşi asumă o dezbatere în ceea ce priveşte prepoziţionarea regională, mai ales pe Flancul Estic.”

Se mai ridică aici o problemă, evaluările privind cheltuielile cu apărarea din PIB au arătat o tendinţă îngrijorătoare în ceea ce privește statele NATO. În afară de Grecia, SUA, Polonia şi statele baltice, toate celelalte state NATO nu au depăşit 2% din PIB.

România a anunțat deja că va crește bugetul pentru apărare la 2,5 procente din PIB. Decizia a fost luată în ultima ședință CSAT, când au fost stabilite și temele pe care președintele Klaus Iohannis le va aduce în prim-plan la Vilnius. Printre ele, întărirea securității la Marea Neagră și sprijinul activ acordat Ucrainei, inclusiv pentru aderarea la NATO. Cu toate acestea, și în ciuda optimismului manifestat de președintele Volodimir Zelenski, Ucraina va trebui să mai aștepte.

Jens Stoltenberg: „Vom fi alături de Ucraina și o vom sprijini atât timp cât va fi necesar. Dacă Ucraina nu câștigă acest război, chestiunea aderării nu va fi un subiect de discuție.”

Alianța Nord-Atlantică a ajuns la 31 de state membre după aderarea Finlandei, în aprilie. NATO își propusese să primească Suedia ca al 32-lea membru al alianței, dar Turcia continuă să se opună. Aliații speră că președintele turc Recep Erdogan își va schimba decizia la Vilnius.