„Narațiunea de basm a dispărut”. De ce este important războiul din Myanmar, chiar dacă nimeni nu vorbește despre el

Un război civil în creștere amenință să destrame o țară de aproximativ 55 de milioane de locuitori, situată între China și India. Acest lucru are consecințe internaționale, dar conflictul nu a atras atenția la scară largă, scrie The New York Times.

În ultimele șase luni, luptătorii rezistenței din interiorul Myanmarului au învins junta militară aflată la putere în bătălie după bătălie, uimind analiștii. Acest lucru ridică posibilitatea ca junta să fie în pericol de-a se prăbuși.

Războiul este deja o catastrofă din punct de vedere al drepturilor omului. Implozia Myanmarului de la lovitura de stat militară din 2021 i-a distrus economia, aruncând milioane de oameni în sărăcie extremă. Reputația sa de centru pentru droguri, înșelăciune online și spălare de bani este în creștere. Iar destabilizarea sa a creat dureri de cap Chinei, Indiei, Statelor Unite și altor țări.

Myanmar nu este o democrație. Junta a acceptat organizarea de alegeri în urmă cu mai bine de zece ani, permițându-i lui Daw Aung San Suu Kyi, fiica unui erou al independenței asasinat, să facă parte din Parlament. Ulterior, ea a condus un guvern civil. Dar junta a controlat pârghiile-cheie ale puterii prin intermediul unei Constituții redactate de militari.

În 2021, generalii au arestat-o pe Aung San Suu Kyi – care între timp își pierduse aureola de simbol al drepturilor omului – și au organizat o lovitură de stat. Aceasta a declanșat demonstrații, o reprimare brutală a protestatarilor, în mare parte pașnici, și valuri de rezistență din partea luptătorilor înarmați.

Războiul civil nu este ceva nou. Armata din Myanmar a fost pe picior de război încă de când fosta colonie britanică și-a obținut independența în 1948. Luptele recente sunt neobișnuite, deoarece mulți civili din majoritatea etnică Bamar a țării au luat armele alături de grupurile etnice care se luptă cu armata de zeci de ani.

Luptele au ucis mii de civili

În anii de dinaintea loviturii de stat, Myanmar ieșea din decenii de izolare sub un regim militar opresiv. Companii precum Ford, Coca-Cola și Mastercard au făcut investiții importante. În Yangon, cel mai mare oraș, turiștii se plimbau printre pagode aurite și clădiri grandioase din epoca colonială.

Acum, atentatele cu bombă au pus Yangon pe jar, națiunile occidentale au impus sancțiuni financiare membrilor regimului militar, iar mii de oameni din clasa de mijloc au fugit în junglă pentru a lupta alături de insurgenții etnici.

Civilii suportă costurile. Luptele au ucis mii de oameni și au provocat strămutarea altor aproape trei milioane. În prezent, țara este plină de mine, iar inflația extremă a contribuit la reducerea drastică a clasei de mijloc, potrivit Organizației Națiunilor Unite.

Sectorul sanitar este în criză, în parte din cauza faptului că regimul a vizat medicii. Printre numeroasele probleme, vaccinarea copiilor a încetat practic, iar malaria a crescut substanțial. Experții sunt îngrijorați de răspândirea virusului HIV și a tuberculozei.

Rebelii câștigă teritoriu

Rebelii au cucerit mari porțiuni teritoriu începând din octombrie, luna în care o alianță de grupuri etnice de lângă granița cu China, în statul Shan, a capturat mai multe orașe. Unii au atacat capitala, Naypyidaw, cu drone și au făcut progrese rapide în mai multe regiuni de frontieră.

În ultimele săptămâni, rebelii din grupul etnic Karen au capturat un oraș comercial care se află la est de Yangon, de-a lungul graniței cu Thailanda – o țintă altădată de neconceput. Statul vecin Karenni ar putea fi primul care să se elibereze în întregime de sub controlul juntei.

De asemenea, s-au înregistrat progrese în statul Kachin, în nord-est, unde armata controlează minele profitabile de jad, și în statul de frontieră vestic Rakhine, unde soldații din Myanmar și milițiile lor aliate au măcelărit membrii minorității musulmane Rohingya, determinând sute de mii de persoane să fugă în statul vecin Bangladesh.

Unii analiști spun că Armata Arakan, o puternică miliție etnică din Rakhine, ar putea cuceri în curând Sittwe, capitala puternic păzită a statului.

Conflictul se răsfrânge la nivel internațional

Războiul are consecințe regionale și internaționale. Rusia și alte țări au vândut armatei din Myanmar arme în valoare de cel puțin un miliard de dolari de la lovitura de stat din 2021, potrivit Națiunilor Unite. China își vede amenințate proiectele de infrastructură pe care le-a finanțat în întreaga țară. Iar India, care se teme de mult timp de haos în zonele sale de frontieră, deportează refugiații din Myanmar.

Thailanda, vecinul estic al Myanmarului, este la fel de îngrijorată de cei aproximativ 40.000 sau mai mulți refugiați care, potrivit previziunilor Națiunilor Unite, vor trece granița în acest an. Bangladesh vede obstacole în calea eforturilor sale de repatriere a etnicilor Rohingya. Iar Statele Unite au început să ofere ajutor neletal grupurilor de rezistență armată.

Atunci de ce nu se acordă mai multă atenție războiului?

Unul dintre motive ar putea fi faptul că Aung San Suu Kyi a trecut de la laureată a Premiului Nobel pentru Pace, ținută în arest la domiciliu de către generali, la un apologet al campaniei criminale a acestora împotriva Rohingya.

Richard Horsey, un expert în Myanmar și consilier al Grupului Internațional de Criză, a declarat că căderea ei din grație a ucis „povestea democrației împotriva generalilor”, care ar fi ajutat la generarea interesului pentru război.

„Narațiunea de basm a dispărut”, a spus el. „Și, știți, Sudanul, nu-i așa? Haiti? Nici ele nu mai primesc la fel de multă atenție”.