Radu Miruță, ministrul Interimar al Apărării: Ca dintr-un avion de vânătoare care nu este construit pentru luptă neapărat antidronă, să poți doborî o dronă trebuie să se suprapună foarte multe contexte în același timp. Drona să zboare la o anumită altitudine, avionul să poată fi sub dronă, nu deasupra dronei, să tragă în sus, nu în jos, pentru ca după aia racheta să distrugă, poate o zonă populate, să fie văzută pe radarul avionului F-16, care nu e chiar cel mai performant radar pentru astfel de aparate de zbor de dimensiuni mici, cu suprafață de reflexie mică. Să fie un interval de timp suficient de mare în care să poată lua decizia după ce primește autorizarea.
Radu Miruță, ministrul Interimar al Apărării: Am vorbit cu cei doi piloți și, de multe ori, timpul în care pot să decidă dacă trag sau nu trag este între 0,8 și 1,2 secunde. Practic este mai mult un impuls electric de decizie dacă tragi sau nu tragi.
În România, toate aceste condiții suprapuse în același moment nu au existat. Au existat trei din patru, două din patru, nu toate.
În Estonia s-a întâmplat să existe aceste contexte și pentru F-16. Este singurul caz de dronă doborât în Europa de când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
A mai fost o singură dronă doborâtă în Polonia, cu un avion F-35 al olandezilor, adică cu un dispozitiv cu o capacitate de luptă antidronă mult mai mare decât avionul F-16. Diferența este în cazul ăsta doar datorită profesionalismului excepțional al acestor oameni. Și în spatele lor e o echipă întreagă, nu sunt doar ei doi.
Emisiunea integrală, realizată de Alina Grigore, în care a fost invitat ministrul Radu Miruță, poate fi urmarită în secțiunea video de mai jos:
Urmărește-ne pe Google News
