„În esenţă, hotărârea stabileşte obligaţia instanţelor din statele membre ale Uniunii Europene de a obţine consimţământul statului emitent al mandatului european de arestare, înainte de a dispune executarea pedepsei pe teritoriul lor, în situaţia refuzului predării persoanelor urmărite.
Din punct de vedere juridic, hotărârea CJUE reprezintă un succes pentru autorităţile române, dispozitivul hotărârii reflectând poziţia exprimată de România în faţa instanţei, atât în observaţiile scrise, cât şi în şedinţa de audiere a pledoariilor. Argumentele susţinute de Guvernul României în faţa CJUE au fost pregătite de către Ministerul Justiţiei încă din anul 2023″, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de minister.
Ministerul Justiţiei adaugă că, prin implicarea în acest caz, „îşi reconfirmă rolul de apărare a înfăptuirii justiţiei şi apărării statului de drept”.
„Reprezentarea solidă şi profesionistă a Ministerului Justiţiei, prin direcţiile Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, respectiv Direcţia Afaceri Europene şi Drepturile Omului, a fost confirmată prin preluarea de către Agentul CJUE a apărărilor formulate de experţii Ministerului Justiţiei. Un reprezentant al Ministerului Justiţiei a însoţit de fiecare dată Agentul CJUE, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în faţa Curţii de la Luxemburg, pentru a susţine fiecare pledoarie a statului român, în sfera cooperării judiciare, în materie penală. Ministerul Justiţiei, prin această implicare, îşi reconfirmă rolul de apărare a înfăptuirii justiţiei şi apărării statului de drept, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european”, se mai arată în comunicatul amintit.
Curtea de Justiţie a Uniunii europene (CJUE) a decis joi că o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare şi să preia ea însăşi executarea pedepsei fără consimţământul statului care a emis acest mandat.
Fără acest consimţământ, statul emitent poate să menţină mandatul european de arestare şi să execute el însuşi pedeapsa pe propriul teritoriu. Mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află şi predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată. În acest domeniu, principiile încrederii şi recunoaşterii reciproce constituie bazele cooperării judiciare în materie penală şi consacră o regulă importantă: statele membre sunt obligate să execute orice mandat european de arestare.
Urmărește-ne pe Google News
