Milioane de amintiri pierdute. Ce s-a întâmplat cu fotografiile de la începutul erei digitale

O generație întreagă de amintiri riscă să fi dispărut definitiv. Fotografii realizate la începutul anilor 2000, în primii ani ai tranziției către fotografia digitală, au fost pierdute pe hard disk-uri defecte, carduri de memorie rătăcite și platforme online dispărute. Specialiștii vorbesc despre o adevărată „gaură neagră” în arhiva fotografică globală și avertizează că nici imaginile digitale de astăzi nu sunt complet în siguranță fără măsuri corecte de stocare, arată o analiză BBC.

Fotografiile realizate între aproximativ 2005 și 2010 au fost salvate pe laptopuri, hard disk-uri externe, carduri de memorie, stick-uri USB sau CD-uri, suporturi vulnerabile la defecțiuni, pierdere, furt sau uzură.

În paralel, utilizatorii și-au mutat frecvent datele între dispozitive, iar multe servicii digitale au fost închise sau reorganizate, ducând la pierderea definitivă a unor volume uriașe de imagini.

Experții vorbesc despre o „epocă întunecată digitală”, în care ceea ce părea o abundență fără precedent de fotografii s-a dovedit, de fapt, o perioadă de vulnerabilitate extremă. „Consumatorii nu știau ce nu știau”, explică Cheryl DiFrank, fondatoarea companiei My Memory File, specializată în organizarea arhivelor foto digitale.

Potrivit acesteia, majoritatea oamenilor au învățat să folosească tehnologia doar pentru nevoile imediate, fără să înțeleagă riscurile pe termen lung.

Situația a fost amplificată de apariția platformelor de partajare foto online. În anii 2000, servicii precum MySpace, Kodak EasyShare, Shutterfly sau Snapfish ofereau stocare gratuită și păreau soluții permanente.

În realitate, multe dintre aceste platforme au dispărut, au intrat în faliment sau și-au schimbat radical modelele de afaceri. În 2019, MySpace a anunțat că a pierdut definitiv date acumulate timp de 12 ani, inclusiv fotografii și videoclipuri încărcate înainte de 2016.

Specialiștii în organizarea arhivelor digitale spun că întâlnesc frecvent acest fenomen. Membrii organizației The Photo Managers recuperează fotografii de pe telefoane vechi, CD-uri sau dispozitive demult ieșite din uz. „Vedem din nou și din nou această gaură neagră digitală din perioada 2005–2010”, explică Caroline Gunter, membră a organizației. Pentru mulți oameni, aceste fotografii reprezintă amintiri irecuperabile dintr-o perioadă importantă a vieții.

Problema este una sistemică, spune Karen North, profesor clinician de comunicare la Universitatea din California de Sud. Costurile ridicate ale stocării digitale în anii 2000 și lipsa unor modele de afaceri sustenabile au făcut ca multe companii să nu poată garanta păstrarea pe termen lung a datelor.

„Exista ideea că tot ce este pe internet ar trebui să fie gratuit. Nimeni nu se gândea ce se va întâmpla peste cinci sau zece ani”, explică ea.

Deși soluțiile actuale de stocare par mai sigure, riscurile nu au dispărut. Datele digitale rămân vulnerabile în fața falimentelor, atacurilor informatice sau deciziilor comerciale.

„Vedem o fotografie, dar de fapt privim o serie de numere”, avertizează Cathi Nelson, fondatoarea The Photo Managers. „Datele sunt la un clic distanță de uitare.”

Specialiștii recomandă aplicarea regulii „3-2-1” pentru protejarea fotografiilor: existența a cel puțin trei copii ale fiecărei imagini, stocate pe două tipuri diferite de suporturi, dintre care una într-o locație fizică separată.

De asemenea, organizarea și selecția periodică a fotografiilor sunt esențiale pentru a preveni pierderile masive.

Concluzia experților este clară: tranziția digitală a schimbat definitiv modul în care păstrăm amintirile, dar fără măsuri conștiente de protecție, o parte semnificativă a istoriei personale și colective riscă să dispară definitiv.