Melania Trump, cel mai influent lobbyist al Ucrainei? Ce rol are Prima Doamnă în schimbarea radicală de ton a președintelui SUA
Președintele Donald Trump a surprins printr-o schimbare semnificativă a atitudinii sale față de conflictul din Ucraina, anunțând reluarea livrărilor de arme către Kiev și amenințând Rusia cu tarife vamale de 100% dacă nu oprește ostilitățile în termen de 50 de zile. În spatele acestui viraj pare să se afle o influență neașteptată: Melania Trump, Prima Doamnă originară din Slovenia, care i-ar fi oferit o perspectivă mai realistă și dură asupra situației dramatice din Ucraina.
Președintele Trump a relatat cum, după o convorbire cu Vladimir Putin, Melania l-a făcut să reconsidere tonul conciliant, amintindu-i că „tocmai a mai fost lovit un oraș”. Această intervenție subtilă, dar puternică, pare să fi fost un factor cheie în adoptarea unui discurs mult mai ferm față de Moscova.
„Ajung acasă și îi spun Primei Doamne: «Am vorbit azi cu Vladimir, am avut o conversație minunată», iar ea spune: «Chiar așa? Tocmai a mai fost lovit un oraș»” – a povestit Donald Trump.
Potrivit The Times, dezvăluirea sugerează că Melania, în vârstă de 55 de ani, are o influență mult mai mare asupra gândirii politice a soțului ei decât s-ar crede. Recent, Prima Doamnă a petrecut o perioadă considerabilă de timp departe de Washington DC, la Mar-a-Lago din Palm Beach și la Trump Tower din New York, aproape de fiul ei, Barron Trump, student în anul I la New York University.
Interesul pentru războiul din Ucraina poate fi explicat prin trecutul său. Născută în spatele Cortinei de Fier în 1970, Melania și-a exprimat anterior admirația pentru Ronald Reagan, președintele care a contribuit la încheierea Războiului Rece.
Schimbare de ton în discursul președintelui Trump, dar puține detalii
Dan Sabbagh scrie în The Guardian că, pentru cei care caută detalii, conferința de presă incoerentă de luni susținută de Donald Trump în Biroul Oval alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, a oferit doar câteva indicii.
Președintele a declarat că SUA vor vinde arme Ucrainei, iar alte țări membre NATO vor plăti factura – însă în rest, detaliile au fost puține. Nu s-au menționat sume de bani, ceea ce face dificilă evaluarea impactului real pe care l-ar putea avea acest ajutor militar pentru Kiev. Informațiile despre tipul de muniție oferit au fost vagi, deși Trump a menționat sisteme complete de rachete Patriot, iar Rutte a adăugat că vor fi „rachete și muniție”.
Este greu de spus cu exactitate ce valoare a achizițiilor militare ar putea schimba situația și l-ar putea determina pe Vladimir Putin să ia în calcul un armistițiu, apreciază editorialistul. Însă un pachet în valoare de peste 10 miliarde de dolari ar transmite cu siguranță un semnal Moscovei, mai ales dacă este comparat cu cei 67 de miliarde de dolari oferiți anterior Ucrainei de predecesorul lui Trump, Joe Biden, pe parcursul a aproape trei ani.
A existat totuși o amenințare clară la adresa Moscovei. Trump a promis că va impune un tarif vamal de 100% asupra Rusiei dacă Putin nu va accepta un acord pentru oprirea luptelor în termen de 50 de zile, deși istoricul confuz al fostului președinte privind impunerea și retragerea tarifelor face imposibil de anticipat ce se va întâmpla în realitate dacă Rusia nu se conformează.
Dar, fără îndoială, din punct de vedere al tonului, declarațiile lui Trump de luni marchează un moment semnificativ.
Deși nu a părut iritat sau furios pe Putin când a spus „suntem foarte nemulțumiți – eu sunt – de Rusia”, s-a simțit clar o doză de exasperare față de omologul său rus.
Trump a ajuns la putere convins că poate încheia un acord cu Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, în discuții care inițial păreau să trateze Ucraina ca pe un detaliu secundar. Însă, după cum a declarat el însuși, conversațiile cu liderul rus l-au condus treptat la concluzia că Putin nu a fost până acum cu adevărat serios.
În această schimbare, cel mai influent lobbyist al Ucrainei ar putea fi chiar Melania Trump, soția președintelui, originară din Slovenia.
De patru ori, a spus Trump, a crezut că a ajuns la un acord cu Putin, dar a reiterat că bombardamentele imediate ale Rusiei asupra Kievului și altor mari orașe l-au făcut să-și schimbe părerea.
„Și atunci înțelegerea nu se mai făcea pentru că în noaptea aceea se aruncau bombe și nu mai făceam nicio înțelegere”, a declarat el.
Moment de reabilitare pentru Zelenski
Pentru Volodimir Zelenski, acesta este un moment de reabilitare. La sfârșitul lunii februarie, președintele ucrainean a fost practic alungat de la Casa Albă, după o dispută urâtă, transmisă la televizor.
Livrările de arme către Ucraina au fost oprite, schimbul de informații de intelligence a fost întrerupt, iar deși ambele au fost reluate ulterior, relația părea fragilă.
Cu mai puțin de două săptămâni în urmă, livrările de arme au fost din nou oprite temporar.
CITIȚI ȘI: BBC: Trump declară că este „dezamăgit, dar nu a terminat-o” cu Putin

