„Dacă nebuna Uniune Europeană încearcă, în final, să fure active ruse îngheţate în Belgia sub aparenţa unor aşa-numite împrumuturi de reparaţii, Rusia poate vedea această decizie ca echivalentul unui casus belli cu toate implicaţiile aferente pentru Bruxelles şi pentru fiecare ţară UE”, a spus Medvedev.
Comisia Europeană a propus oficial miercuri două modalităţi de finanţare a ajutorului oferit Ucrainei în următorii doi ani. Prima este un aşa-numit ‘împrumut de reparaţii’ finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE în urma sancţiunilor impuse Rusiei, idee deja prezentată, doar suma fiind acum diferită, în sensul că a fost diminuată de la 140 de miliarde de euro la 90 de miliarde de euro, bani pe care Ucraina ar urma să îi folosească inclusiv pentru a cumpăra arme şi muniţii necesare continuării războiului.
A doua propunere a Comisiei Europene constă în emiterea de datorie comună garantată de bugetul Uniunii Europene, adică de statele membre în mod indirect, pentru a finanţa în continuare ajutorul financiar destinat Ucrainei.
Deşi executivul UE şi majoritatea celor 27 de state membre consideră ‘împrumutul de reparaţii’ finanţat din activele ruseşti îngheţate drept cea mai bună opţiune pentru a susţine în continuare Ucraina, opoziţia fermă a Belgiei, unde sunt depozitate majoritatea activelor ruseşti în UE şi care se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării acestora, precum şi refuzul Băncii Centrale Europene (BCE) de a acţiona ca garant al împrumutului au determinat Bruxelles-ul să ia în considerare ca alternativă emiterea de obligaţiuni.
Urmărește-ne pe Google News
