Macron: Franța ridică miza nucleară, într-un moment „plin de convulsii geopolitice”

Emmanuel Macron a anunțat că Franța va crește, pentru prima dată după decenii, numărul focoaselor nucleare, într-un moment pe care îl descrie drept „plin de convulsii geopolitice”. Mesajul a fost transmis de la baza de submarine din Bretania, centrul forței strategice franceze, și marchează o schimbare de ton: Parisul trece de la menținerea status quo-ului la consolidare activă.

Potrivit celor mai recente date ale Stockholm International Peace Research Institute și ale Federation of American Scientists, Franța dispune de aproximativ 290 de focoase nucleare. Este a patra putere nucleară a lumii, după Rusia (peste 4.300), SUA (circa 3.700) și China (aproximativ 600). Peste 80% din arsenalul francez este desfășurat pe submarine nucleare purtătoare de rachete balistice, ceea ce garantează capacitatea de ripostă chiar și în cazul unui atac surpriză. Franța are patru astfel de submarine, iar din 1972 cel puțin unul patrulează permanent.

O eventuală creștere, chiar și cu zeci de focoase, ar fi simbolic puternică: ar transmite că Parisul consideră mediul de securitate mai periculos decât în orice moment de după Războiul Rece.

Decizia vine pe fondul prăbușirii arhitecturii de control al armamentelor. Tratatul INF a fost abandonat, acordul ABM este istorie, iar New START – ultimul mare acord care limita arsenalele SUA și Rusiei – și-a încheiat valabilitatea. În paralel, Rusia a deratificat tratatul de interzicere a testelor nucleare, iar SUA nu l-au ratificat niciodată.

În acest context, Macron vorbește despre un „câmp al regulilor în ruine” și despre necesitatea unei „rearticulări” a descurajării.

Conceptul anunțat presupune o cooperare mai strânsă cu aliații europeni. Franța rămâne singura putere nucleară din Uniunea Europeană, iar Parisul sugerează că forța sa strategică ar putea sprijini mai direct securitatea continentală, fără a ceda însă controlul politic. Macron a precizat că doctrina rămâne strict defensivă și că decizia de utilizare a armei nucleare aparține exclusiv președintelui Franței. Totodată, el a deschis ușa participării aliaților la exerciții și la dezvoltarea unor capacități comune: avertizare timpurie prin sateliți, apărare antirachetă și capacități de lovire în profunzime.

Anunțul vine pe fondul războiului din Ucraina și al dezbaterilor privind soliditatea „umbrelei nucleare” americane. Dacă Franța își mărește arsenalul și își asumă un rol mai vizibil, Europa ar putea face un pas spre autonomie strategică.

Pe de altă parte, orice creștere a focoaselor riscă să alimenteze o nouă cursă a înarmării. China își extinde rapid arsenalul, Rusia investește în sisteme hipersonice, iar SUA modernizează triada nucleară. În acest peisaj tensionat, mesajul Parisului este clar: într-o lume fără reguli solide, descurajarea devine din nou moneda principală a securității.