Lupta dificilă a lui Trump pentru a determina aliații NATO să atingă ținta sa uriașă de cheltuieli pentru apărare

Există un consens larg în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare – dar cererea președintelui american ca acestea să ajungă la 5% din PIB este prea mare pentru majoritatea țărilor europene, notează Politico.

Donald Trump a aruncat o grenadă financiară în NATO, iar acum membrii alianței se străduiesc să găsească un răspuns.

NATO a petrecut un deceniu încercând să atingă obiectivul de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare – un obiectiv pe care 24 dintre cele 32 de state membre îl îndeplinesc în prezent – dar președintele SUA vrea acum ca acest procent să crească la 5%.

Reuniunea miniștrilor Apărării din NATO de joi și Conferința de Securitate de la München din acest weekend – care reunește oficiali de apărare de top de pe ambele maluri ale Atlanticului – vor fi axate pe această solicitare. Aliații cântăresc nevoia de a descuraja Rusia și de a menține interesul lui Trump pentru Europa, în raport cu bugetele lor deja tensionate.

Cu toate acestea, majoritatea țărilor europene, alături de Canada, nu pot crește drastic bugetele de apărare pe termen scurt – chiar dacă aceasta este dorința lui Trump.

„Nu cred că multe națiuni vor accepta direct 5% din PIB, deoarece ritmul în care pot avansa depinde foarte mult de evoluția economiilor lor”, a spus Karen Pierce, ambasadoarea Marii Britanii în SUA, aflată la final de mandat.

NATO, împărțită

Solicitarea lui Trump împarte națiunile europene din NATO în trei grupuri, potrivit lui Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și actual expert la Consiliul European pentru Relații Externe.

Un „grup relativ mic”, care include statele baltice și Polonia, cheltuie deja aproape 5% din PIB pentru apărare, pentru a-l descuraja pe liderul rus Vladimir Putin și este pregătit să „plătească prețul” pentru a-l menține pe Trump de partea lor, a explicat Grand.

Potrivit lui Giedrimas Jeglinskas, un alt fost secretar general adjunct al NATO, care acum conduce Comitetul pentru Securitate Națională și Apărare din parlamentul lituanian, cifra de 5% nu este „atât de nerealistă”.
„Pe frontiera estică a NATO, cred că are sens”, a spus el.

Un al doilea grup include țări precum statele nordice și Marea Britanie. Bugetele lor de apărare sunt deja peste 2% din PIB, iar ele sunt „dispuse să analizeze ținte de 2,5%, 3% sau chiar 3,5%, pentru că acest lucru este în concordanță cu analiza lor asupra situației geopolitice”, a explicat Grand. Cu toate acestea, „nu vor spune orbește DA la 5%”.

Un al treilea grup – „cel mai mare”, a spus Grand – este mai reticent să crească dramatic cheltuielile, fie din motive bugetare, fie din cauza percepției asupra amenințărilor.

Țările care cheltuie mai puțin pe apărare simt totuși o anumită presiune. Belgia, care în prezent alocă 1,3% din PIB pentru apărare, s-a angajat să ajungă la 2,5% până în 2034. Premierul italian Giorgia Meloni – un aliat apropiat al lui Trump, dar a cărei țară cheltuie doar 1,57% din PIB pentru apărare – a sugerat că Italia ar putea atinge obiectivul NATO în 2027, în loc de 2028.

Dar aceste diviziuni profunde asupra cheltuielilor ar putea duce în cele din urmă la resentimente din partea celor care cheltuie mai mult față de cei percepuți ca „profitori”, au avertizat mai mulți diplomați ai UE.

Cu atât mai mult dacă administrația Trump decide să adopte o strategie de „divide et impera”, legând cheltuielile pentru apărare de tarife comerciale, a spus Ivars Ījabs, un europarlamentar leton din grupul Renew Europe.

„Ce se întâmplă când partenerii noștri americani vin cu oferte speciale pentru anumite țări prietenoase, precum Ungaria sau Italia? Același lucru se aplică și cheltuielilor pentru apărare”.

Creșterea cheltuielilor

Este clar că direcția este către niveluri mai ridicate ale cheltuielilor pentru apărare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că noul obiectiv de cheltuieli, care va fi stabilit la summitul din iunie de la Haga, va fi probabil „peste 3%”.

Dar atingerea cererii lui Trump de 5% ar crea probleme uriașe pentru industria de apărare, care nu poate produce suficiente tancuri, avioane de luptă și obuze de artilerie.

„Dacă am cheltui 5% pentru apărare astăzi, industria europeană nu ar putea absorbi acești bani. Trebuie să ne gândim la asta”, a spus ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, luna trecută, la Varșovia.

Această îngrijorare nu se limitează la Europa. „Vorbim mult despre 2%, dar sunt mult mai preocupat de capacitatea industrială de a absorbi investițiile necesare”, a declarat ministrul canadian al inovației, științei și industriei, François-Philippe Champagne, pentru POLITICO.

Nicio reducere a cheltuielilor sociale

Multe țări NATO se confruntă cu limite bugetare. Chiar și Estonia și Lituania au declarat că nu vor putea crește cheltuielile la 5% din PIB fără fonduri europene, în timp ce Polonia, Italia și altele doresc modificarea regulilor UE pentru a putea crește bugetele pentru apărare fără a încălca limitele de deficit și datorie ale blocului comunitar.

Chiar și un obiectiv de 3% ar necesita fonduri suplimentare considerabile.
Pentru Franța – care are în prezent un buget de apărare de 50,5 miliarde de euro, puțin peste 2% din PIB – adăugarea unui procent suplimentar de PIB ar însemna 30 de miliarde de euro anual în plus pentru armată. Iar guvernul țării se află deja într-o situație dificilă, cu un deficit prognozat la 6,6% din PIB în 2025, mai mult decât dublu față de standardul UE.

Potrivit lui Rutte, statele europene trebuie să redirecționeze „o mică fracțiune” din cheltuielile pentru pensii, sănătate și securitate socială către armată. Până acum, puține țări au acceptat acest argument.

„Sunt în favoarea cheltuirii a 2%, dar nu trebuie să mă forțezi să tai din sănătate”, a spus ministrul italian de externe Antonio Tajani. „Mai întâi ajungem la 2%, apoi discutăm despre 3%.”

Chiar și țările de la granița cu Rusia sunt reticente.
„Reducerea cheltuielilor pentru educație, sănătate și afaceri sociale pentru a finanța apărarea nu este o soluție sustenabilă”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė.

Având în vedere că obiectivul lui Trump este inabordabil pentru majoritatea aliaților, armatele europene transmit mesaje discrete către Pentagon, cerându-i să se concentreze pe creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, nu pe atingerea pragului de 5%.