Locul în care trăiești îți poate influența ritmul de îmbătrânire, arată un studiu amplu

Un nou studiu internațional sugerează că procesul de îmbătrânire al oamenilor nu este determinat doar de gene, ci și de locul în care trăiesc, mediul având un impact semnificativ asupra modului în care organismul se dezvoltă și se degradează în timp, scrie Science Alert.

Cercetarea, care a analizat 322 de persoane din mai multe regiuni ale lumii, arată că factori precum dieta, poluarea, stilul de viață, accesul la servicii medicale și nivelul de stres pot influența modul în care se exprimă genele și, implicit, ritmul de îmbătrânire biologică.

„Pentru prima dată am analizat în profunzime oameni din întreaga lume”, a declarat Michael Snyder, genetician la Universitatea Stanford. „Putem vedea ce trăsături sunt legate de etnie și care sunt influențate de geografie”.

Studiul a inclus persoane cu origini europene, est-asiatice și sud-asiatice, multe dintre ele trăind în prezent în regiuni diferite față de cele de origine. Cercetătorii au analizat nu doar ADN-ul, ci și o gamă largă de biomarkeri, inclusiv microbiomul intestinal, metabolismul și răspunsul sistemului imunitar.

Rezultatele arată că originea genetică rămâne un factor stabil, indiferent de locul în care trăiește o persoană. De exemplu, persoanele de origine sud-asiatică au prezentat un răspuns imunitar mai activ, iar cele de origine est-asiatică au avut tipare diferite ale metabolismului grăsimilor.

Totuși, mediul în care trăiesc oamenii influențează semnificativ aceste procese biologice. Unul dintre cele mai importante rezultate a fost legat de „vârsta biologică” — adică vârsta celulelor, nu cea cronologică.

Cercetătorii au observat, de exemplu, că persoanele de origine est-asiatică care trăiesc în afara Asiei au prezentat semne de îmbătrânire biologică mai rapidă, în timp ce europenii care trăiesc în Europa au prezentat un ritm diferit de îmbătrânire față de cei din America de Nord.

Oamenii de știință cred că aceste diferențe pot fi explicate prin combinația de factori de mediu, inclusiv alimentație, microbiom intestinal, poluare și stil de viață. Microbiomul pare să joace un rol central, influențând procese metabolice legate de boli cardiovasculare, diabet și neurodegenerare.

Cercetătorii subliniază că studiul nu sugerează că o anumită populație „îmbătrânește mai bine” decât alta, ci că medicina ar trebui să țină cont atât de moștenirea genetică, cât și de mediul în care trăiește fiecare individ.

În concluzie, autorii studiului afirmă că îmbătrânirea este rezultatul unei interacțiuni complexe între genetică și mediul de viață, iar aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor abordări mai personalizate în medicină.