Les Echos: În spatele etichetei Shein. Prețul real al unei haine ieftine: mii de mâini obosite pentru câțiva cenți
Uniunea Europeană se confruntă cu o avalanșă de produse de îmbrăcăminte chinezești, vândute în principal prin intermediul a două platforme online – Shein și Temu.
Aceste aplicații digitale au impus un model de producție extrem de riguros, bazat pe o rețea de mici furnizori locali, care le permite să ofere haine la prețuri foarte mici. În fața acestei situații, autoritățile europene analizează creșterea taxelor pentru importurile din afara Uniunii.
Un reportaj realizat în China de jurnalistul Raphael Balenieri pentru cotidianul francez Les Echos descrie din interior modul în care funcționează gigantul Shein. Platforma, devenită un fenomen global, a ajuns și o problemă pentru economiile europene – inclusiv pentru România – după explozia vânzărilor din ultimii ani. Potrivit datelor citate, anul trecut, în Uniunea Europeană au intrat zilnic aproximativ 12 milioane de colete mici, dintre care 90% proveneau din China.
Ca reacție, România a introdus o taxă de 25 de lei pentru coletele cu valori sub 150 de euro venite din afara Uniunii, iar Bruxelles-ul pregătește o reformă a sistemului vamal pentru această categorie de mărfuri.
Reportajul din Les Echos începe într-un sat din provincia Guangdong, în sudul Chinei. Acolo, o femeie de 46 de ani, Chen Hayan, împachetează peste o mie de articole de îmbrăcăminte pe zi, fiecare într-o geantă mică pe care scrie „Shein” – un nume recunoscut de adolescenți din toată lumea.
Pentru fiecare pachet, femeia primește doi eurocenți. Într-o zi de muncă de 12 ore, în care realizează 1.250 de pachete, câștigă aproximativ 25 de euro. Deși alte platforme online oferă remunerații ceva mai mari, Shein are avantajul comenzilor constante. Chen Hayan a plecat din regiunea natală, unde și-a lăsat copiii, și spune că preferă munca de ambalare celei din atelierele de cusut, fiind mai puțin solicitantă fizic.
În realitate, ea lucrează într-un atelier de confecții. Materialele sunt tăiate cu mici fierăstraie electrice, apoi cusute la zeci de mașini de cusut – o tehnologie tradițională, rămasă neschimbată de decenii. În regiunea Guangdong există mii de ateliere de acest fel, integrate în ecosistemul de producție al platformei Shein.
Deși compania este criticată pentru condițiile de muncă, lipsa standardelor de mediu și concurența neloială, succesul său comercial continuă. Shein a deschis recent un magazin fizic la Paris, eveniment care a stârnit proteste și controverse.
Retailerul chinez a uniformizat regulile pentru cei aproximativ 7.200 de furnizori ai săi: termene de livrare foarte scurte, producție la comandă și un sistem strict de evaluare. Presiunea economică asupra atelierelor este uriașă – unii furnizori încep chiar să piardă bani și caută să-și reducă dependența de platformă, arată Les Echos.
Shein a externalizat inclusiv activitatea de design, cerând subcontractorilor să propună între 50 și 100 de modele, dintre care doar 20 sunt selectate. Doar câteva ajung să aibă succes comercial și să genereze comenzi mari. Restul înseamnă muncă pierdută, „ca un joc de loterie”, descrie plastic unul dintre furnizori.
Termenele de producție s-au redus constant – de la 21 de zile în urmă cu câțiva ani, la 13 zile în prezent. Prin aplicații informatice sofisticate, Shein optimizează stocurile mult mai eficient decât comerțul tradițional. Furnizorii sunt evaluați printr-un sistem de rating care influențează comenzile și termenele de plată.
Compania a anunțat că va investi zeci de milioane de dolari pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și a asistenței medicale a lucrătorilor. Cu toate acestea, concluzionează Les Echos, aceste măsuri nu schimbă realitatea de fond: invazia de produse textile chinezești continuă să inunde piața europeană.

