Legea CSM este parțial neconstituțională. Judecătorii CCR au admis parte din obiecțiile formulate de Înalta Curte și PNL

În ansamblu, legea CSM este constituțională, explică președintele CCR, Valer Dorneanu, însă judecătorii au identificat câteva articole neconforme cu legea fundamentală.

Unul se referă la numirea conducerii CSM, o procedură prevăzută în Constituție, unde scrie că președintele și vicepreședintele sunt aleși de către plenul CSM.

Prin urmare, a explicat Dorneanu, și această lege a justiției, cea de-a treia, se întoarce la Parlament pentru revizuire.

Parlamentarii PSD spun că vor respecta hotărârile Curții.

Opoziția are și alte sesizări de făcut la CCR privind neconstituționalitatea acestor legi ale justiției.

CCR a motivat decizia în cazul primei legi a justiției, cea privind organizarea judiciară, unde înființarea secției pentru anchetarea magistraților a fost considerata constituțională. Opinie separată a făcut doar judecătoarea Livia Stanciu.

Din cea de-a doua lege, privind statutul magistraților, CCR a declarat neconstituțională una dintre cele mai controversate modificări, cea privind răspunderea magistraților.

Modificările privind numirile la vârful Instanței Supreme și al marilor parchete au fost, de asemenea, declarate parțial neconstituționale.

___________

Ultimul act normativ din pachetul legilor justiţiei, cel care priveşte organizarea CSM, este parţial neconstituţional. Judecătorii Curţii Constituţionale au analizat sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de PNL.

Astăzi a fost publicată şi motivarea deciziei judecătorilor prin care au fost declarate neconstituționale 4 articole din legea organizarii judiciare.

Este cea de-a treia decizie de admitere parțială a tot atâtea sesizări depuse de PNL, cât și de Înalta Curte pe pachetul care privește legile justiției.

În cazul legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, judecătorii Curții au decis că 5 din argumentele formulate atât de PNL, cât și de ÎCCJ au o bază solidă  și că articolele sesizate sunt neconstituționale. În primul rând, e vorba de implicarea comisiilor parlamentare de control SRI și SIE în verificarea declarațiilor depuse de membrii CSM. În acest caz, s-a considerat că acest articol este neconstituțional.

Neconstituțional este și noul mod de alegere a președintelui și vicepreședintelui CSM. În varianta modificată, parlamentarii propun ca, în cazul președintelui CSM, acesta să fie de drept președintele secției de judecători, iar în cazul vicepreședintelui acestei instituții,  să fie desemnat  președintele secției de procurori. Or, acest lucru creează nu doar o discriminare, deoarece, potrivit Constituției, acești doi șefi ai CSM ar trebui desemnați de plenul instituției, de toți magistrații – atât judecători, cât și procurori.

Acum, Comisia parlamentară specială va putea intra pe fondul problemei, deoarece prima motivare a fost deja publicată. Este vorba de motivarea pe legea privind organizarea judiciară. O motivare a judecătorilor Curții în care se explică de ce  nou înființata Secție specială pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați este constituțională. Potrivit judecătorilor Curții, în momentul de față, DNA nu are un statut specificat prin Constituție. Deci legiuitorul, în acest caz Parlamentul,  poate veni cu modificări menite să îmbunătățească și cu derogări pe acest domeniu al luptei anticorupție.