Le Monde: România se afundă din nou în turbulențe politice

La doar 10 luni de la formarea unei coaliții de guvernare pro-europene care unea social-democrații, liberalii din Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR), guvernul a căzut în urma unei moțiuni de cenzură adoptate marți, 5 mai, scrie ziarul francez Le Monde, în continuarea reacțiilor internaționale după căderea, ieri, a Cabinetului Bolojan.

”Au reușit să convingă parlamentari”

Depusă de Partidul Social-Democrat (PSD) și de Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreapta, moțiunea a fost susținută de 281 de parlamentari – depășind cu mult cele 233 de voturi necesare pentru a răsturna guvernul, adaugă publicația.

”În ciuda unor disensiuni în cadrul PSD, cele două partide, care împreună numărau mai puțin de 216 de membri în ziua votului, au reușit să convingă parlamentari din alte partide de extremă dreaptă, precum și deputați neafiliați și reprezentanți ai minorităților naționale să susțină moțiunea.”, scrie ziarul.

Inflația a continua să crească

Intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, sărăcirea populației și vânzarea activelor statului”, moțiunea de cenzură a condamnat politica de austeritate implementată de prim-ministrul Ilie Bolojan pentru a combate cel mai mare deficit public din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB la sfârșitul anului 2024.

Urmare a creșterii TVA-ului de la 19% la 21% și a reducerilor bugetare în educație și administrațiile locale, deficitul a scăzut la 7,9% din PIB până la sfârșitul anului 2025, dar inflația continuă să crească, ajungând la 9,9% în martie și alimentând nemulțumirea socială, adaugă Le Monde.

Un „joc de putere”

Pentru PSD, această moțiune comună cu extrema dreaptă a fost văzută ca o ultimă soluție, după ce și-a retras miniștrii din guvern, pe 23 aprilie.

Ziarul îl citează consultantului politic Cristian Andrei, care califică gestul de mai sus drept  „un joc de putere”.

Potrivit analistului citat de Le Monde, odată cu această victorie parlamentară, PSD a revenit în centrul scenei politice, în timp ce își vede electoratul înghițit de extrema dreaptă.

„Social-democrații, care obișnuiau să tragă sforile, își pierduseră controlul în această coaliție, în special în ceea ce privește utilizarea fondurilor. Acum se pare că partidul recâștigă controlul asupra jocului politic din România, alte partide de opoziție aliindu-se cu acesta”, adaugă Cristian Andrei, pentru Le Monde.

Reacții la Bruxelles

Dar este și un joc periculos, consideră consultantul politic, deoarece riscă să rupă cordonul sanitar împotriva extremei drepte, care deține o treime din locurile din Parlament.

Decizia a stârnit reacții până la Bruxelles, Partidul Popular European (PPE) exprimându-și îngrijorarea cu privire la acest episod, în timp ce 30 de organizații neguvernamentale au cerut Partidului Socialiștilor Europeni să-și excludă membrii români.

Acesta din urmă a declarat însă că are „încredere” în PSD, care ar dori să revină într-o coaliție pro-europeană, inclusiv cu PNL – dar fără Bolojan.

„De îndată ce PSD a stabilit această colaborare cu [partidul de extremă dreapta] AUR, nu mai poate fi descris ca un partid «pro-european» și anti-extremist”, a spus Andrei.

Amintiri despre interferența rusă din alegeri

„Ideea aceea a dispărut.” Andrei subliniază că coaliția de guvernare a fost formată în iunie 2025 pentru a bloca ascensiunea partidelor naționaliste și eurosceptice care se opuneau ajutorului acordat Ucrainei.

Această ascensiune fusese evidentă în alegerile parlamentare și prezidențiale din noiembrie 2024 – rezultatele alegerilor prezidențiale fiind anulate pe 6 decembrie, în acel an din cauza unor nereguli, pe fondul suspiciunilor de interferență rusă.

În mai 2025, centristul independent Nicușor Dan a câștigat noile alegeri prezidențiale împotriva liderului AUR, naționalistul Gheorghe Simion. Un an mai târziu, AUR ar obține între 35% și 37% din voturi, potrivit diverselor sondaje, dacă alegerile parlamentare ar avea loc astăzi.

Reacția tranșantă a lui Bolojan

Prim-ministrul Bolojan, la rândul său, a denunțat în fața Parlamentului o moțiune de cenzură „înșelătoare” și „cinică”.

„Acum zece luni, am acceptat această funcție și m-am confruntat cu o situație dificilă în care a trebuit să fac ceea ce era corect. Nu ceea ce era popular, ci ceea ce era necesar”, a adăugat el, argumentând că „problemele grave ale țării” nu vor dispărea odată cu plecarea sa.

Mari pierderi financiare, la orizont

Formarea unui nou guvern ar putea dura săptămâni, riscând o deteriorare și mai mare a situației sociale și economice.

De când PSD s-a retras din guvern, moneda națională s-a depreciat, ajungând marți la 5,24 lei pe euro, un minim istoric. Miza este mare pentru România: dacă noile reforme nu vor fi implementate până la sfârșitul lunii august, țara ar putea pierde aproape 8 miliarde de euro din fondurile europene din Planul național de redresare și reziliență (PNRR), menționează sursa citată.

Același lucru este valabil și pentru o parte din contractele în valoare de 16 miliarde de euro din Fondul european de apărare (Security Action for Europe – SAFE), dacă acestea nu vor fi semnate până la 30 mai.

”PNL refuză premier tehnocrat”

”Numirea unui nou prim-ministru se află acum în mâinile președintelui Dan, care va trebui să se consulte cu toate partidele. Sarcina nu va fi ușoară și este încă dificil să ne imaginăm o ieșire din criză.

Liberalii din PNL nu mai doresc să formeze o coaliție cu social-democrații din PSD, ceea ce le îngreunează obținerea unei majorități parlamentare. PSD, între timp, ia în considerare continuarea aceleiași coaliții, poate cu un prim-ministru din PNL. Cu toate acestea, partidul refuză să aibă un șef de guvern tehnocrat, chiar dacă aceasta ar putea fi o soluție posibilă”, mai scrie Le Monde, care adaugă:

Ce se schimbă pentru Nicușor Dan și PSD

Confruntat cu aceste impasuri, Dan încearcă să liniștească publicul, declarând că România va avea un nou guvern „pro-occidental” „într-un interval de timp rezonabil”.

Provocarea pentru președinte, potrivit analistului Andrei, va fi „să demonstreze că este neutru și că rămâne deasupra partidelor”.

Dan a pierdut într-adevăr o parte din sprijinul societății civile la începutul lunii aprilie pentru că a urmat dorințele PSD în numirea șefilor Parchetului General și ai Direcției Naționale Anticorupție, împotriva recomandărilor mai multor ONG-uri și chiar ale Consiliului Superior al Magistraturii.

„Dacă acceptă un prim-ministru impus de PSD, atunci acuzațiile că președintele nu este imparțial sau nu își poate impune autoritatea se vor dovedi întemeiate”, a spus Andrei.

Prin acest vot parlamentar, consideră analistul care a stat de vorbă cu Le Monde, PSD a demonstrat că are „pârghii parlamentare, că poate colabora cu alte partide și că, atunci când o situație nu îi convine, poate demite un prim-ministru”.