Klaus Iohannis îndeamnă, de la Strasbourg, la renunțarea ”la procedura de veto din Consiliul European”. I-a cerut Robertei Metsola impunerea criteriului de “leadership regional”

În ultimele luni de mandat, al sau dar și al parlamentului european, Klaus Iohannis a punctat în plenul legislativului de la Strasbourg mai multe aspecte care îl nemulțumesc. De la arhitectura instituției, la procedura de veto și până la comunicarea cu oamenii. Șeful statului român a cerut că, după alegerile din iunie, și țările din Europa Centrală și de Est să aibă acces la funcții reprezentative la nivelul Uniunii.

Președintele Klaus Iohannis le-a prezentat eurodeputaților viziunea să despre ce ar trebui să schimbe așa încât Uniunea Europeană să funcționeze după alegerile din 9 iunie. Să fie mai apropiați de cetățeni și să le explice mai clar ce fac bun politicienii pentru votanți. Să fie mai fermi și mai rapizi în luarea deciziilor. Și nu în ultimul rând, să renunțe la procedura de “veto” din Consiliul European. Procedura care deseori ține pe loc majoritatea calificată.

Lucrul care ar crește atractivitatea instituțiilor europene în rândul publicului în acest moment este extinderea UE cu Ucraina și Moldova, dar și cu alte state care au început procesul de aderare cu mai mulți ani în urmă. În acest sens Klaus Iohannis a adus în discuție exemplul României despre care a spus că este unul dintre cele mai grăitoare privind puterea transformatoare a Uniunii Europene. Această poveste de succes trebuie să continue cu integrarea totală în spațiul Schegen.

Bilanț prezidențial, prezentat la Strastbourg

Klaus Iohannis a făcut pentru prima dată și un bilanț al celor două mandate de președinte al României:

”Când am candidat în 2014 pentru funcția de președinte pentru prima dată, le-am promis românilor mai multe lucruri, nu sunt poate un vorbitor de talent și nu excelez în promisiuni am promis să întăresc statul de drept ceea ce am făcut, avem mai puțină corupție , o justiție independentă. În alegerile care vin, majoritatea dintre dumneavoastră veți candida pentru un nou mandat, eu nu, eu am terminat. La sfârșitul anului mi-am terminat mandatul și asta a fost”, a declarat președintele.

Klaus Iohannis n-a vrut să spună însă dacă își dorește sau nu o funcție europeană, cum s-a tot vorbit în ultima vreme. Dar la întâlnirea cu șefa Parlamentului European și-a exprimat nemulțumirea față de împărțirea funcțiilor de conducere în instituțiile Europene. Și a cerut impunerea criteriului de “leadership regional”. Totul se negociază după euroalegeri, a spus președinta legislativului european Roberta Metsola.

Klaus Iohannis, președintele României: În 2019 s-a greșit. Toate pozițiile au fost ocupate de persoanele din vechea Europă, foarte mulți europeni se consideră lăsați deoparte. Este o eroare. Sper ca această eroare să nu se mai producă.

Preşedintele Iohannis, discurs în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii „This is Europe”

Efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu sunt câteva dintre evoluțiile dramatice care ne-au testat atașamentul față de Uniunea Europeană, a spus preşedintele Klaus Iohannis în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune la Strasbourg, în cadrul dezbaterii “This is Europe”. Şeful statului a fost invitat de preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, să participe la această dezbatere.

7 February 2024, 07:26 (actualizat 7 February 2024, 14:45)

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European: Nu există deficit de persoane competențe pentru aceste funcţii şi, da, trebuie să existe un echilibru geografic, dar numirile se vor face după alegeri.

La Strasbourg, Klaus Iohannis a avut întâlniri și cu liderii grupului Popularilor Europeni și cu europarlamentarii români.