Klaus Iohannis, după întâlnirea cu şeful Guvernului spaniol: România, dispusă să pună la dispoziţie propria infrastructură energetică pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni pe premierul Regatului Spaniei, Pedro Sanchez.La finalul întâlnirii, cei doi au susţinut o declaraţie de presă comună.

Iată cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Iohannis:

• Subiectul principal al întâlnirii noastre de astăzi a vizat, desigur, războiul din Ucraina și implicațiile sale profunde, nu numai în planul securității euroatlantice, dar și în cel al gestionării situației umanitare și al evoluțiilor în domeniul energiei.
• Am discutat toate aceste aspecte, inclusiv în pregătirea reuniunilor Consiliului European și Summitului NATO de săptămâna viitoare de la Bruxelles.
• Impactul crizei din Ucraina din punct de vedere energetic, mai ales că ne confruntăm cu o creștere substanțială a prețurilor la energie încă dinainte de această criză, ne preocupă și am avut o discuție amplă cu domnul Președinte Sánchez pe acest subiect.
• Obiectivul asigurării securității energetice la nivelul Uniunii Europene ajunge astfel, în actualul context, să aibă o importanță strategică sporită. De altfel, am formulat la reuniunea informală a Consiliului European de la Versailles, de săptămâna trecută, o serie de decizii importante care vizează eliminarea dependențelor energetice de Federația Rusă.
• România și Spania au opinii convergente cu privire la importanța pe care o acordăm dezvoltării infrastructurii de transport energetic, asigurării interconectărilor între statele membre, creșterii producției și a capacităților de stocare.
• România este dispusă să pună la dispoziție propria infrastructură energetică pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale din surse multiple.
• Măsurile necesare pentru diminuarea cât mai mult posibil a impactului evoluției prețurilor la energie asupra consumatorilor europeni, așa cum am spus deja, ne preocupă și vor fi discutate la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, unde vom avea abordări foarte apropiate.
• Măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere și securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova și a Ucrainei. Este ceea ce am susținut și astăzi, pentru că cele două state vecine au nevoie să beneficieze de ajutorul nostru nemijlocit. Aceasta înseamnă să ne asumăm acțiuni concrete și consistente în această direcție.
• Războiul din Ucraina înseamnă însă, în primul rând, o profundă criză umanitară. Sunt devastatoare dramele a milioane de ucraineni care sunt nevoiți să-și părăsească țara aflată sub bombardamente. Din primul moment, România a acordat sprijinul deplin tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră.
• Am discutat cu Președintele Guvernului spaniol despre măsurile adoptate de România în acest sens, în special operaționalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează și transferă în Ucraina și, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar internațional. Acest hub umanitar reprezintă expresia concretă a solidarității europene, esențială în aceste momente.
• Am atras atenția că Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru, al Uniunii și al statelor membre, pentru a gestiona fluxul crescut de refugiați.
• Am transmis Președintelui Guvernului spaniol întreaga apreciere pentru cooperarea foarte bună în cadrul NATO și susținerea României pentru un Summit aliat de succes în luna iunie, la Madrid. Noul Concept Strategic aliat, care va fi adoptat la Madrid, va trebui să reflecte adecvat noua realitate de securitate.
• Am evaluat, așadar, împreună situația de securitate din proximitatea directă a Flancului Estic și, sigur, în special, la Marea Neagră, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
• Această nouă situație necesită consolidarea consistentă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în special în sudul său, unde se află România – inclusiv prin crearea rapidă a Grupului de Luptă amplasat în țara noastră. Contăm pe sprijinul Spaniei în acest sens.
• Am mulțumit Spaniei pentru asigurarea anul trecut, în 2021, a misiunii de poliție aeriană în România și pentru contribuția la structurile de comandament NATO de la noi. Încurajez creșterea acestor contribuții în România și la Marea Neagră, pentru că actualul context extrem de complicat o impune.
• România va continua să acționeze, la rândul său, ca stat responsabil, contribuitor la securitatea regională și euroatlantică alături de Spania și aliaţi.

Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale la finalul cărora vor susţine declaraţii de presă comune.

Prim-ministrul Regatului Spaniei, Pedro Sánchez, aflat în vizită în România, a fost primit, joi, la Palatul Victoria, de premierul Nicolae Ciucă.

Preşedintele Klaus Iohannis urmează să-l primească, joi, şi pe omologul din Estonia, Alar Karis.

Oficialul estonian va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis la ora 18.00, la Palatul Cotroceni.

Cei doi şefi de stat au programate convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii de presă comune.

Premierul spaniol Pedro Sanchez va avea o întrevedere oficială, la ora 12.15, cu şeful Guvernului de la Bucureşti, Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria, iar la ora 13,00 va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis.

După convorbirile tete-a-tete şi cele oficiale, şeful statului român şi prim-ministrul Regatului Spaniei vor susţine declaraţii de presă comune.