Jaful din Olanda: O bombă artizanală şi pedepse mici pentru hoţi. Polițist olandez, declarații exclusive pentru Știrile TVR
Recuperarea coifului dacic și a brățărilor din aur furate în Olanda este dificilă și pentru că suspecții refuză să vorbescă. Există o explicație pentru comportamentul lor: știu că primesc cel mult 3 ani de închisoare, iar apoi vor putea vinde obiectele furate. Polițiștii olandezi sunt revoltați, că pentru multe infracțiuni pedepsele sunt prea mici. O spune liderul celui mai important sindicat al polițiștilor din Țările de Jos, care a făcut declarații în exclusivitate pentru Știrile TVR.
În Olanda, anult trecut au fost 1.000 de atacuri cu materiale explozive, aproximativ 2-3 pe zi. Așa că nu este o surpriză modul în care au pătruns hoții în Muzeul Drents.
Ramon Meijerink, președintele sindicatului polițiștilor ACP din Olanda, a dezvăluit pentru TVR și unde ar fi fost fabricată, cel mai probabil, bomba folosită de spărgători.
Ramon Meijerink, preşedintele sindicatului poliţiştilor ACP din Olanda: Artizanală. Sunt şanse foarte mari să fie artizanală. E trist dar adevărat. Cele mai multe dispozitive explozive sunt făcute din materiale pirotehnice, artificii, de aceea cumpără numeroase petarde. În Olanda avem probleme, avem 1.000 sau mai mult de 1.000 de explozii în fiecare an, aşa că vă puteţi imagina cât de mare e problema.

Ramon Meijerink a explicat și de ce politiștii nu au ajuns mai repede la muzeu, imediat după explozie, deși cea mai apropiată secție este la doar 900 de metri.
Ramon Meijerink, preşedintele sindicatului poliţiştilor ACP din Olanda: Problema este că în Olanda ai o secţie de poliţie aproape de locul unde s-a întâmplat ceva, dar poliţiştii nu sunt numai în secţie. Ei patrulează în comunitate, lucrează în comunitate, aşa că e posibil ca prima maşină de poliţie să nu fie la un minut distanţă, ci poate la 10-15 minute.
În România este criticat faptul că anchetatorii olandezi nu au reușit să îi facă pe suspecți să vorbească.
Mihai Zlat, vicepreşedinte SNPPC: Modalitatea în care se încearcă recuperea bunurilor sau interogatoriul diferă cumva față de România, parcă acolo e mult prea blândă. Iată că nu au reușit să facă măcar o declarație. Cred că la noi ar fi fost convinși să spună unde au ascuns bunurile. Ne amintim ce înseamnă documentarea faptelor pe teritoriul României și, de cele mai multe ori, s-a reușit identificarea bunurilor care au fost sustrase.

Ancheta furtului brățărilor dacice și coifului, fără poliţia română. Surse: Unul dintre hoţi ar putea fi român
Liderul sindical olandez spune că regulile sunt clare: suspecții au dreptul la tăcere, iar anchetatorii trebuie să adune probe suficiente pentru a dovedi faptele în fața judecătorului.
Ramon Meijerink, preşedintele sindicatului poliţiştilor ACP din Olanda: Cu ani în urmă, în Olanda şi în alte state, erau metode de interogare prin care oamenii erau făcuţi să vorbească. Acum trăim într-o societate în care şi făptuitorii au drepturi, au dreptul la tăcere. Poliţiştii, şi în general cei din sistemul legal, nu pot oferi detalii publicului, pentru că, atunci când dosarul ajunge în instanţă, în Olanda, judecătorul ia ultima hotărâre, şi nu pubicul. Aşa că trebuie să ia decizia fără ca detaliile să fie deja publice şi toată lumea să aibă opinii exprimate.
Anchetatorii olandezi nu au reușit să dea de urma comorilor dacice furate. Ancheta este ingreunată și de faptul că cei trei indivizi arestați, bănuiți că au furat coiful din aur și brățările, refuză să colaboreze cu investigatorii.
