Ancheta furtului brățărilor dacice și coifului de la Coțofenești, de la Muzeul Drents din Olanda, fără poliţia română. Surse: Unul dintre hoţi ar putea fi cetăţean român

Hoții care au furat piesele dacice din muzeul din Olanda au avut un plan bine pus la punct. Specialiştii spun că, cel mai probabil, ştiau capacitatea de reacţie a poliției locale şi că nu s-ar afla la primul jaf de acest fel. Mai mult, unul dintre făptaşi ar putea fi de origine română. În tot acest timp însă, investigatorii români stau cu bagajele pregătite pentru a pleca în Olanda, să ajute la rezolvarea cazului. Se pare însă că poliţiştii de acolo nu acceptă decât ajutorul structurilor poliţieneşti internaţionale, adică Interpol şi Europol.

Marius Popescu, reporter TVR: Cooperarea dintre investigatorii români și cei olandezi este una mai mult teoretică pentru că, susțin surse autorizate, poliția olandeză ar fi refuzat să acepte o echipă de experți români din cadrul Ministerului de Inetrne să participle la investigarea acestui caz de furt al artefactelor dacice.

Singura cooperare acceptată de poliţia olandeză ar fi cea cu structuri polițienești internaționale.

Radu Marinescu, ministrul Justiției: Autoritățile din Olanda au competența și responsabilitatea de a investiga ce s-a întâmplat acolo, de a vedea cine a comis infracțiunea, de a recupera bunurile și de a vedea de ce s-a ajuns la această situație, care au fost condițiile de pază, ce măsuri au fost luate sau nu au fost luate, pentru ca bunurile din patrimoniul nostru cultural național să fie bine ocrotite acolo. Autoritățile din România, de asemenea, au deschis un dosar penal. Parchetul General a luat această măsură.

Mihai Zlat, vicepreşedinte SNPPC: Documentarea se face prin canalele specifice de cooperare, prin Europol și Interpol și prin atașații de interne. Este o reticență din partea poliției olandeze. Probabil e o ambiție a lor să demonstreze că, după ce s-a întâmplat această faptă, au capacitatea să gestioneze și să rezolve acest caz. Până la urmă, să nu uităm că polițiștii români au experiență, au documentat astfel de cazuri, în care autorii au folosit explozibili.

În contractul încheiat de Muzeul Național de Istorie și muzeul olandez, există un pasaj legat de paza umană: „Drents Museum va asigura continuitatea supravegherii în expoziţie prin existenţa unui centru de control care va funcţiona 24 de ore\24, 7 zile pe săptămână, cu personal de pază disponibil pentru comunicaţii în caz de urgenţă”.

Se pare că acest personal nu ar fi existat însă. Şi nici intervenția poliției nu a fost prea rapidă. Cea mai apropiată secție de poliție este la 900 de metri de muzeul din Assen.

Cătălin Ţone, specialist judiciarist: Paza umană se pare că a lipsit cu desăvârșire. Se impunea din ce am evaluat eu necesitatea ai multor posturi de pază, vorbim de pază armată. Și intervenția ulterioară, după spargere, a fost una care a durat ceva minute bune, ceea ce denotă clar că posibilitățile de intervenție de la unitatea de poliție respectivă a fost o reacție oarecum întârziată.

Casper Veldkamp, ministrul de Externe al Ţărilor de Jos: Îmi dau seama cât este de important acest lucru şi cum apare în contextul românesc. Sunt opere cu adevărat foarte speciale, dintr-o perioadă istorică specială. Ce s-a întâmplat este foarte grav. Ştiu cât de şocată este conducerea muzeului. Şi cât de important este să facem tot ce putem să dăm de urma acestor opere de artă.

Surse autorizate spun că anchetatorii ar avea indicii că unul dintre hoți ar fi român. Astfel, poliţia verifică în ţară persoanele despre care se știe că au partcipat la atacuri în care au fost utilizate materiale explozibile.