Israelul construieşte un nou zid în nordul Văii Iordanului, separând mii de hectare de terenuri palestiniene

Israelul construieşte un nou zid de separare în nordul Văii Iordanului, la aproximativ 12 kilometri vest, paralel cu graniţa cu Iordania, prin care va izola de restul Cisiordaniei ocupate mii de hectare de terenuri agricole şi păşuni palestiniene, transmite EFE.

După mai bine de două decenii de la construirea zidului care separă Cisiordania de teritoriul israelian, declarat ilegal în 2004 de Curtea Internaţională de Justiţie, Israelul a emis deja ordine de confiscare pentru 116 hectare pentru trasarea acestei noi bariere, care se construieşte de şapte luni.

Prima serie de ordine de evacuare a vizat în mare parte terenuri private palestiniene din satul agricol Atuf (guvernoratul Tubas, în nordul Cisiordaniei).

Acolo există deja un şanţ adânc săpat de armata israeliană în scopul construirii a 22 de kilometri de zid nou, pe lângă un drum de folosinţă exclusivă pentru coloniştii evrei cu o lăţime aproximativă de 50 de metri.

După cum a declarat pentru EFE Dror Etkes, fondatorul ONG-ului Kerem Navot, care monitorizează politica israeliană în Cisiordania, impactul „se va reflecta în mii de hectare în plus” care vor deveni inaccesibile pentru palestinieni.

„Câmpurile mele au rămas în interiorul acelui zid când au început să construiască. Au smuls culturile, conductele, întreaga reţea de apă au făcut-o inutilizabilă. În acest moment nu pot accesa o parte din terenul meu, nu îl pot uda sau lucra pe el”, a declarat pentru EFE inginerul şi fermierul Durgham Bsharat, care afirmă că şi-a pierdut 90% din culturi.

„Pe terenul meu erau 30 de agricultori şi fiecare îşi întreţinea familia de cinci sau şase membri”, mai spune el.

Proiectul a fost botezat „Firul cărămiziu” de armata israeliană şi, potrivit detaliilor oferite agenţiei EFE de o purtătoare de cuvânt militară, se aşteaptă ca zidul să se întindă pe 480 de kilometri în Cisiordania, de la graniţa cu Siria (nord) până în oraşul israelian Eilat (sud).

Armata israeliană susţine că această zonă a devenit „una dintre cele mai mari probleme de securitate ale Israelului” din cauza presupusei contrabande cu arme.

Palestinienii care cultivă terenuri şi îşi duc animalele la păşune în fertila vale a Tamunului şi în câmpia Al Baqia de mai bine de 60 de ani neagă că această zonă, cunoscută ca „grânarul Cisiordaniei”, ar fi un punct fierbinte de contrabandă.

„Sunt doar argumente fără fundament. Scopul principal este controlul asupra Atufului şi Tamunului şi asupra teritoriilor palestiniene pentru a le anexa în beneficiul exclusiv al aşezărilor şi coloniştilor. Nu s-a înregistrat niciun caz de contrabandă”, afirmă pentru EFE Abdullah Bisharat, şeful consiliului local din Atuf, care face referire la un al doilea motiv şi anume fertilitatea acestor terenuri udate de apele Iordanului.

Cât vezi cu ochii în jur se zăresc doar câmpuri agricole şi un mare ocean de plastic al serelor mari unde palestinienii cultivă roşii, curmale, banane sau pepeni, şi în care se estimează că lucrează zilnic aproximativ 3.000 de persoane.

Noua barieră îi va izola şi mai mult pe vecinii din localităţile palestiniene Tamun, Tubas sau Tayasir, obligaţi deja să treacă zilnic prin filtrele israeliene care sunt deschise doar câteva ore pentru a ajunge la şoseaua 90, coloana vertebrală ce traversează Valea Iordanului spre sud trecând prin Ierihon.

„Nu ne vom părăsi ţara, vom rămâne aici pentru că aici ne este traiul şi sursa noastră de venituri (…) Viaţa era foarte frumoasă înainte de toate acestea. Pur şi simplu ne bucuram de liniştea noastră. Acum nu avem niciun fel de siguranţă”, spune pentru EFE Basam abu Zakra, crescător palestinian care locuieşte împreună cu cei patru copii şi vitele lui în Atuf.

Zakra nu mai poate să le dea de băut celor o sută de oi ale sale după ce armata israeliană i-a tăiat alimentarea cu apă în urmă cu câteva zile şi după ce coloniştii din noi avanposturile (începuturi de aşezări) din apropiere au distrus conductele. Acum familia şi animalele lui depind de un rezervor de apă.

În afară de Atuf, zidul afectează deja municipiile învecinate, unele dintre ele locuite parţial de comunităţi beduine, precum Ras Al Ahmar, Khirbet Yarza sau Ein al Hilweh. În acest ultim caz, o decizie provizorie a Curţii Supreme a ordonat armatei israeliene să oprească demolările şi evacuările, dar forţele armate au ignorat ordinul.

Confiscarea terenurilor şi distrugerea infrastructurilor palestiniene a continuat în weekend, iar atunci când locuitorii au încercat să se întoarcă, coloniştii înarmaţi i-au împiedicat.

„Nu am putut să ne apropiem de casele noastre. Până la zece persoane au fost rănite”, a relatat pentru EFE la telefon, pe un ton resemnat şi cu speranţele spulberate, Muataz, unul dintre palestinienii afectaţi.