Islanda, confruntată cu imigrație în creștere și mai multe expulzări pentru infracționalitate

Autoritățile islandeze semnalează o creștere a numărului de expulzări legate de infracțiuni penale, pe fondul solicitărilor de modificări legislative menite să accelereze procesul.

Potrivit Poliției Metropolitane, zeci de persoane au fost expulzate din țară în cursul anului trecut și în 2025.

În total, 35 de persoane au fost expulzate în această perioadă, dintre care 18 în urma unor condamnări.

După cum a relatat Vísir, în acest an au fost trimise către Direcția pentru Imigrare peste 100 de cazuri.

Aceste evoluții vin în urma măsurilor guvernamentale anunțate la începutul acestui an, menite să combată crima organizată.

Ásgeir Þór Ásgeirsson este o personalitate publică proeminentă în Islanda, cunoscut în principal ca un înalt oficial al poliției.

Adjunct al Șefului Poliției din Reykjavik, Ásgeirsson este purtătorul de cuvânt frecvent al poliției din zona capitalei în cazuri majore, cum ar fi investigații criminale, incidente de siguranță publică sau gestionarea măsurilor de carantină, cum a fost în timpul pandemiei.

 Ásgeirsson a declarat că prioritățile în materie de aplicare a legii s-au schimbat.

„Se poate afirma fără îndoială că tratăm aceste probleme cu mai multă seriozitate”, a spus el citat deIsland Review.

Procedurile actuale permit persoanelor fizice să conteste deciziile de expulzare la Comisia de Apel pentru Imigrare, ceea ce poate întârzia rezultatele cu câteva luni.

În această perioadă, persoanele respective pot rămâne în țară.

„Astfel, am fi câștigat de fapt șase până la opt luni de protecție în cadrul sistemului, timp în care s-ar putea comite în continuare încălcări”, a mai spus Ásgeir Þór Ásgeirsson.

Poliția a transmis politicului nevoia revizuirii cadrului legal în materie, având în vedere creșterea infracționalității.

„Ar fi excelent dacă legea ar fi modificată astfel încât o contestație la Comisia de Apel pentru Imigrare să nu suspende efectele legale, precum și dacă ar include o interdicție de reintrare în cazul tuturor expulzărilor.”, a sugerat Ásgeir Þór Ásgeirsson.

Între timp, în nordul Islandei a fost înființat un nou centru de cercetare dedicat imigrației, cu scopul de a sprijini procesul de elaborare a politicilor prin date și analize.

După cum a relatat RÚV, Universitatea din Akureyri a lansat un Centru de Cercetare privind Problemele Imigrației pentru a analiza tendințele și a furniza date concrete în sprijinul politicilor publice.

Inițiativa de a înființa un Centru de Cercetare privind Problemele Imigrației survine pe fondul creșterii semnificative a proporției imigranților din Islanda în ultimii ani, ajungând la 18,9% din populație, față de 7,4% în 2012.

Markus Meckl, coordonatorul proiectului, a declarat că centrul se va concentra pe colectarea și analizarea datelor pentru a îmbunătăți rezultatele integrării, folosind țările europene ca studii de caz din viața reală.

„Așa cum am văzut în Germania, nu este inteligent să ignorăm imigranții, ci să îi ajutăm. De aceea este necesar un centru ca acesta.”, a spus el.

Islanda, deși nu este membră a Uniunii Europene, face parte din spațiul Schengen de liberă circulație și din Spațiul Economic European (SEE sau EEA, după inițialele în limba engleză, de la European Economic Area), care reunește cele 27 de state UE, plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia, permițând libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor.

Țara insulară din nordul Europei atrage anual imigranți aflați în căutarea unei calități a vieții superioare. Are o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, iar salariul mediu net este în jurul a 4.000 de euro.