Învestirea noului guvern în contextul ultimelor zile. Iohannis: Vă doresc energie, răbdare și realizări pentru români

Guvernul Ciolacu a trecut cu emoții la votul din Parlament în seara zilei de luni, 23 decembrie, cu doar 240 de voturi (233 de voturi fiind minimul necesar), după o zi în care Puterea a forțat audieri-fulger pentru a putea avea un cabinet înainte de Crăciun. Roxana Zamfirescu, jurnalist TVR, ne oferă o analiză despre învestirea noului guvern în contextul ultimelor zile.

Laura Fronoiu, jurnalist TVR: La vremuri noi, tot noi, cam așa am putea rezuma dacă ne uităm la componența noului executiv, pentru că mulți dintre miniștrii fostului guvern se regăsesc acum pe această listă.  Este de bine?  

Roxana Zamfirescu, jurnalist TVR: Este într-adevăr un cabinet care păstrează în linii mari componența celui precedent. Marcel Ciolacu, atunci când a susținut discuțiunea în fața parlamentului cerând învestitura, spunea că ei, membrii guvernului, știu ce au de făcut și nu vor mai repeta greșelile pe care le-au făcut. Nu știu dacă neapărat experiența este acum hotărâtoare, cert este că dacă ne uităm la componența cabinetului, partidele au vrut să meargă mai degrabă pe continuitate, dar într-un fel sau altul aș spune să-ți dea și niște lovituri de imagine, mă refer aici în special la liberali. Liberalii care au propus pentru două ministere dificile niște personalități apolitice, vorbesc aici de Emil Hurezeanu, la Externe și Daniel David, la Educație,  niciunul dintre ei nu este membru de partid și fiecare pe domeniul său are nu numai o notorietate, dar și beneficiază și de un plus de încredere,  așa încât aici cred că este într-un fel cheia intențiilor Partidului Național Liberal. Ne uităm și la titularii care au intrat pe funcție de la UDMR. UDMR merge pe continuitate, iarăși cu niște persoane, mă refer aici la Tanczos Barna și Cseke Attila, apreciate și Partidul Social Democrat, într-adevăr, a preferat să schimbe sau în fine să aducă, așa ca noutate, doar titularul de la Justiție. Am văzut cu anumite controverse, dar care, deocamdată beneficiază de premiza că poate să facă o figură bună acolo la Ministerul Justiției.  Vom vedea, desigur, prestația asta și ne vom lămuri pe parcurs. 

Laura Fronoiu, jurnalist TVR: Roxana, vorbim despre un guvern făcut pe repede înainte, dacă ne uităm la ziua de ieri. Care sunt urgențele executivului?  

Roxana Zamfirescu, jurnalist TVR: În primul rând aș remarca felul în care a trecut acest guvern, la limită. Cu doar șapte voturi a reușit în plus față de cât avea nevoie. A obținut 240 de voturi, avea nevoie de 233 pentru a fi învestit, ceea ce arată că misiunea guvernului va fi dificilă, nu numai din punctul de vedere a ceea ce are de făcut, ci și din punctul de vedere a felului care va putea să facă ceea ce are de făcut. Pentru că va trebui să adopte legi destul de dure, va recurge cu siguranță și la ordonanțe care tot în Parlament vor ajunge  și atunci va trebui să fie extrem de disciplinat și organizat pentru a putea într-adevăr să promoveze actele normative respective. Dar guvernul are o misiune foarte, foarte grea. În primul rând, are ca priorități, trasate de altfel și de președintele Iohannis, două chestiuni pe termen foarte scurt. Aceea de a face bugetul și de a adopta un calendar pentru alegeri de parlamentare în subsidiar și până la buget, pentru că bugetul nu va putea fi făcut chiar așa de pe o zi pe alta, celebra ordonanță Trenuleț care va veni cu înghețarea unor venituri, pensii, alocații, salarii, cu tăieri de cheltuieli acolo unde acestea nu sunt neapărat necesare, cu măsuri care nu vor fi deloc populare pe fondul unei campanii electorale pentru prezidențiale, desigur.  Campanie electorală care, oricum, este și acum prezentă, o vedem în spațiu public. 

Laura Fronoiu, jurnalist TVR: De altfel, vedem că această coaliție a venit și cu un nume comun pentru alegerile prezidențiale, în persoana lui Crin Antonescu. Tocmai pentru că ne spuneai tu că vor fi anunțate aceste măsuri și reforme, nu vor deconta electoral la următoarele alegeri? 

Roxana Zamfirescu, jurnalist TVR: Este un risc pe care și-l asumă, nu au cum să nu și-l asume, acela de a lua măsuri în timpul campaniei electorale. Acum se pune însă problema cât de multe și hotărâte vor fi aceste măsuri, pentru că, într-adevăr, guvernul va merge pe sârmă, să-i spunem așa, nu va putea să ia niște măsuri extrem de dure sau niște măsuri impopulare, tocmai pentru că are în aproximativ 3 luni,  așa se preconizează în luna marie, alegeri prezidențiale. Cu toate acestea, nici nu va putea să dea cu stânga și cu dreapta, așa cum se obișnuiește în campania electorală, pentru că pur și simplu nu are de unde, așa încât lucrurile vor fi foarte bine cumpănite și foarte atent făcute, pentru ca, pe de o parte, să nu alimenteze niște nemulțumiri ale populației, pe de cealaltă parte să nu ducă țara și mai în jos față de cum este acum. Aceste măsuri economice, sociale vor trebui luate și pe fundul unei crize de încredere a românilor în stat, în puterea politică, cred că și o anumită saturație, având în vedere ce an electoral am avut acum în 2024. De altfel, despre crize de încredere și nevoia ca populația să recâștige încrederea, au vorbit toți politicienii, ascultându-i ieri la discursurile de învestire în fața Parlamentului, Kelemen Hunor, Ilie Bolojan, Marcel Ciolacu, cu toții, chiar Marcel Ciolacu a mers până într-acolo încât a cerut iertare românilor pentru ceea ce s-a întâmplat. Ei bine, toți au pomenit de această crize de încredere, toți au vorbit după alegeri că au învățat lecția pe care le-au dat-o românii. Acum, deja vedem că există semne de întrebare ce anume au înțeles, dar acest lucru vom vedea cel mai bine în felul în care vor gestiona treburile țării până la alegeri cu acest nou, mai mult sau mai puțin nou guvern.