Investigație jurnalistică transfrontalieră: cum au reușit rușii, cu ajutorul Ungariei și Slovaciei, să schimbe decizii la vârful UE

La doar câteva zile după ce Guvernul Orban a lansat acuzații grave de spionaj la adresa unui jurnalist independent de investigații, în fața puterii de la Budapesta explodează o nouă ”bombă” mediatică, în plină campanie electorală: e vorba de o investigație transfrontalieră realizată de jurnaliști specializați în mari anchete de la publicații și organizații de profil din mai multe țări din centrul și estul Europei (Polonia, Ungaria, Estonia, Slovacia, Letonia), publicată pe platforma VSquare.

Punctul central al dezvăluirilor este o conversație telefonică între Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, și omologul său maghiar, Peter Szijjarto, înregistrare despre care nu se știe cum s-a scurs în presă, dar care dezvăluie detalii șocante despre cum se iau anumite decizii la vârful UE. Iar miezul discuției dintre cei doi este acela că ministrul de Externe al Ungariei – țară UE și parte la o serie de măsuri internaționale de sancționare a oamenilor Kremlinului, după ce Rusia a invadat Ucraina – îi promite la telefon omologului său rus că va interveni personal la Bruxelles, ”împreună cu slovacii”, pentru ridicarea sancțiunilor impuse familiei unui oligarh din anturajul lui Vladimir Putin.

Șapte luni mai târziu, promisiunea făcută lui Lavrov de către Szijjarto avea să fie onorată: UE a retras sancțiunile impuse pe numele lui Gulbahor Ismailova, sora oligarhului rus Alisher Usmanov, apropiat al lui Vladimir Putin, oligarhul pentru care cerea ajutorul ministrului de Externe al Ungariei, telefonic, Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei.

Aceasta este principala concluzie a investigației, care scoate însă la iveală posibile scurgeri de informații chiar de la vârful Uniunii Europene la reuniuni de nivel înalt la care au participat, printre alții, reprezentanții Ungariei. Apelul lui Lavrov în sprjinul magnatului Usmanov Investigația arată că, la doar o oră după ce ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a sosit la Budapesta dintr-o vizită în Rusia, la Sankt Petersburg, pe 30 august 2024, a primit un telefon de la omologul său rus, Serghei Lavrov.

Lavrov i-a spus lui Szijjártó l-a ”periat” pe maghiar, spunându-i că a fost citat în toate mass-media rusești, în urma vizitei sale. Motivul apelului lui Lavrov era însă nu unul de curtoazie, ci foarte pragmatic: cererea directă în interesul oligarhului rus Alisher Usmanov, care era disperat ca sora sa, Gulbahor Ismailova, să fie eliminată de pe listele de sancțiuni ale UE.

Usmanov, un magnat rus-uzbek, scriu jurnaliștii, și-a acumulat averea în sectorul minier, în industrie, în telecomunicații și în mass-media. A fost descris ca fiind unul dintre oamenii de afaceri preferați ai lui Putin, având „legături deosebit de strânse” cu președintele rus, arată jurnaliștii. „Uite, te sun la cererea lui Alisher (n.r – prenumele oligarhul rus Usmanov), iar el tocmai m-a rugat să-ți reamintesc că te ocupai de ceva legat de sora lui”, a solicitat promp Lavrov, la telefon.

Szijjártó i-a promis rapid lui Lavrov că rezolvă la Bruxelles

Răspunsul lui Szijjártó a fost prompt și întocmai în sprijinul celor cerute de Lavrov: „Da, cu siguranță. Situația este următoarea: împreună cu slovacii, vom înainta Uniunii Europene o propunere de a o scoate de pe lista neagră. O vom depune săptămâna viitoare și, odată cu începere a noii perioade de revizuire, aceasta va fi inclusă pe ordinea de zi, iar noi vom face tot posibilul pentru a o scoate de pe listă.”

Ministrul de Externe al Ungariei, către Lavrov: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră” Lavrov s-a arătat încântat și și-a exprimat aprecierea față de „sprijinul și lupta dumneavoastră pentru egalitate în toate domeniile”, după cum i-a spus el lui Szijjártó, așa cum se aude pe înregistrarea care a făcut înconjurul Europei și pe care regimul de la Budapesta o pune pe seama unor acțiuni de spionaj în care – susțin oamenii lui Viktor Orban – ar fi fost implicată și presa.

Odată îndeplinit scopul principal al discuției, Lavrov și Szijjártó au continuat să se apropie pe fondul disprețului comun față de Uniunea Europeană, în special față de țările cu o orientare pro-Ucraina, arată investigația jurnalistică. Înainte de a închide telefonul, maghiarul a vorbit cu entuziasm despre noul sediu al Gazprom pe care îl vizitase în Rusia, adăugând: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră.”

După 7 luni, problema lui Lavrov era rezolvată de UE

Șapte luni mai târziu, Ismailova (n.r. – sora oligarhului rus pentru care Lavrov cerea sprijinul ministrului de Externe al Ungariei) a fost scoasă de pe lista sancțiunilor UE, este concluzia jurnaliștilor care au lucrat la materialul respectiv. Acest caz – care demonstrează clar că voința Moscovei (exprimată prin vocea lui Lavrov) a ajuns să schimbe decizii la vârful UE (scoaterea de pe lista de sancțiuni UE a surorii unui oligarh rus) – nu a fost însă singular, ”Un diplomat european implicat îndeaproape în negocierile privind sancțiunile dintre cele 27 de state membre ale UE a declarat că, deși se bănuia de mult timp că Ungaria și Slovacia divulgau detalii despre negocieri către Moscova, era important faptul că acum existau dovezi concrete care să demonstreze acest lucru, scriu jurnaliștii de investigație, care adaugă: „Ungaria îndeplinește în mod evident ordinele politice venite din Rusia”, a declarat această sursă atunci când reporterii i-au arătat fragmente din transcrierile convorbirilor telefonice dintre cei doi miniștri, rus și maghiar.

Szijjártó ar fi dezvăluit detalii din Consiliul Afaceri Externe al UE! Dar mai grav, arată jurnaliștii, Szijjártó ar fi dezvăluit detalii de la o importantă reuniune de la vârful UE: ”De exemplu, în cadrul aceleiași convorbiri telefonice din 30 august 2024 cu Lavrov, imediat după discuția privind scoaterea de pe lista sancțiunilor a lui Ismailova, Szijjártó a dezvăluit și detalii despre reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE la care participase cu o zi înainte.” „Și a fost o nebunie, știi, când Landsbergis a spus că noi contribuim cu 12% la fiecare rachetă și proiectil”, i-ar fi spus Szijjártó lui Lavrov, referindu-se la Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe al Lituaniei de la acea vreme, care susținuse că Rusia își finanțează parțial războiul prin profiturile obținute din vânzarea de gaze și petrol către clienți europeni precum Ungaria și Slovacia.

”Putin a avut și încă mai are un spion infiltrat la toate reuniunile oficiale ale UE și NATO”

Solicitat de jurnaliștii de investigație să comenteze, Landsbergis a confirmat detaliile din culisele reuniunii miniștrilor de externe ai UE. „Pot confirma că este vorba de un schimb real de replici care a avut loc în cadrul unuia dintre Consiliile Afacerilor Externe”, a declarat Landsbergis, care a completat tranșant: „Se pare că, în tot acest timp, Putin a avut și încă mai are un spion infiltrat la toate reuniunile oficiale ale UE și NATO.

Dacă se dorește menținerea integrității acestor reuniuni, ar fi oportun să se interzică Ungariei participarea la toate acestea. Fiecare generație are un Kim Philby” – o referire la celebrul spion KGB din perioada Războiului Rece, infiltrat în Serviciul Secret Britanic. „Se pare că Péter Szijjártó joacă acest rol cu entuziasm.”, scriu jurnaliștii, care adaugă un detaliu aparent minor, dar cu relevanță aparte în acest nou context al dezvăluirilor privind legăturile la nivel înalt între Moscova și Budapesta, care au ajuns să influențeze decizii la Bruxelles: ”Această analogie are o semnificație ceva mai profundă decât o simplă figură de stil.

Atât Philby, cât și Szijjártó au primit cea mai înaltă distincție sovietică sau rusă care poate fi acordată unui străin: Ordinul Prieteniei. Distincția lui Szijjártó a fost acordată oficial de Vladimir Putin, dar i-a fost înmânată personal de Lavrov pe 30 decembrie 2021.”

Cum au acționat Ungaria și Slovacia în tandem

Eforturile lui Szijjártó de a obține scoaterea fratelui lui Usmanov de pe lista sancțiunilor UE nu au fost singurul caz în care a acționat pentru a atenua sancțiunile economice impuse unor ruși cu relații influente.

Ismailova a fost demisă alături de omul de afaceri rus Viatcheslav Moshe Kantor și de ministrul sportului al țării, Mikhail Degtyaryov. După cum a relatat RFE, în martie 2025, această măsură a fost luată după ce Ungaria și Slovacia au amenințat că vor bloca prelungirea cu șase luni a sancțiunilor UE – inclusiv înghețarea activelor și interdicțiile de acordare a vizelor – care vizează entități și persoane fizice cu legături în Rusia (printre care și Lavrov).

„Ungaria îndeplinește în mod evident ordinele politice venite din Rusia”

Un diplomat european implicat îndeaproape în negocierile privind sancțiunile dintre cele 27 de state membre ale UE a declarat că, deși se bănuia de mult timp că Ungaria și Slovacia divulgau detalii despre negocieri către Moscova, era important faptul că acum existau dovezi concrete care să demonstreze acest lucru, arată investigația jurnalistică. „Ungaria îndeplinește în mod evident ordinele politice venite din Rusia”, a declarat această sursă atunci când reporterii i-au arătat fragmente din transcrierile convorbirilor telefonice dintre cei doi miniștri, rus și maghiar, scriu jurnaliștii.

Deși UE a sancționat aproximativ 2.700 de cetățeni și entități rusești pentru rolul pe care l-au jucat în facilitarea războiului pe scară largă dus de Rusia împotriva Ucrainei, blocul trebuie să voteze la fiecare șase luni cu privire la prelungirea sancțiunilor. Deciziile se iau prin consens, ceea ce înseamnă că toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord. Acest lucru îi conferă Ungariei o influență disproporționată, întrucât poate amenința că va bloca continuarea întregului regim de sancțiuni dacă anumite persoane nu sunt scoase de pe lista sancționată.

Au cerut mult ca să obțină puțin

Același diplomat european, care a vorbit cu reporterii sub condiția anonimatului pentru a putea dezvălui detalii despre acest proces, a afirmat că Ungaria și Slovacia încep de obicei negocierile cu o listă mai lungă de nume rusești pe care solicită să fie scoase de pe listă. „Nu invocă argumente juridice, ci spun pur și simplu că nu vor ca acele persoane să figureze pe lista sancțiunilor din motive politice”, a explicat sursa.

Pe măsură ce negocierile avansează, Budapesta și Bratislava își reduc de obicei lista la doar două sau trei persoane, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Ismailova, Kantor și Degtyaryov.

Diplomatul UE implicat în negocierile privind sancțiunile UE, citat sub anonimat de jurnaliști, a declarat: „Mi se pare ciudat că țări terțe doresc să influențeze deciziile UE privind sancțiunile, iar solicitările lor sunt transmise prin intermediul Ungariei sau Slovaciei.

UE efectuează evaluări juridice pentru a decide cu privire la aplicarea sancțiunilor, dar apoi primim o solicitare politică de a retrage un nume sau altul de pe listă. UE trebuie să ia singură aceste decizii.”

Joachim Nikolaus Steinhöfel, reprezentantul legal al lui Usmanov și Ismailova, cu sediul în Hamburg, a refuzat pentru a răspunde la întrebări privind natura discuției dintre Lavrov și Szijjártó despre clienții săi, scriu jurnaliștii. Biroul prim-ministrului slovac Robert Fico nu a răspuns la întrebări, menționează ancheta jurnalistică.

”Ungaria a acționat în secret în numele Kremlinului la Bruxelles”

Ajutorul financiar acordat lui Ismailova și Usmanov nu este singurul caz în care Ungaria a acționat în secret în numele Kremlinului la Bruxelles, arată investigația. ”Am obținut informații referitoare la o altă conversație în care Szijjártó i-a raportat unui alt înalt oficial rus, viceministrul Energiei Pavel Sorokin, că depune toate eforturile pentru a „anula” un pachet crucial de sancțiuni ale UE îndreptat împotriva flotei fantomă a Rusiei, formată din petroliere care navighează sub pavilion fals — mijlocul prin care Moscova eludează sancțiunile occidentale din domeniul energetic”, scriu jurnaliștii. Ei arată că, în martie 2026, Washington Post a scris că Szijjártó a făcut schimb de informații în mod regulat, prin telefon, cu Lavrov în pauzele negocierilor UE, aproape în timp real. „Practic, la fiecare reuniune a UE din ultimii ani, Moscova a fost prezentă la masa negocierilor”, a declarat un oficial european din domeniul securității, care nu dispunea de transcrierile integrale ale acestor convorbiri.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk și Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de externe al Lituaniei, au confirmat aproape imediat această posibilitate.

„Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre ședințele Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Aveam bănuieli în acest sens de multă vreme. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar când este absolut necesar și spun doar atât cât este necesar”, după cum a scris premierul polonez Donald Tusk pe X.

În martie 2026, Politico a relatat că „UE limitează fluxul de informații confidențiale către Ungaria, iar liderii se întâlnesc în grupuri mai restrânse”. Guvernul Ungariei a comentat resemnat, considerând dezvăluirile despre relația Moscova – Budapesta drept „propagandă pro-ucraineană”, în timp ce Szijjártó, care a recunoscut că a avut contacte frecvente cu Lavrov, a spus că acuzațiile la adresa sa ar fi o „știre falsă”.

Această strategie pare să se întoarcă împotriva sa, scriu jurnaliștii de investigație: ”Szijjártó a fost recent huiduit de protestatari la un miting electoral, aceștia strigând la adresa sa „trădător” și „spion rus”.

Nici Lavrov, nici Szijjártó nu au răspuns la solicitările de comentarii cu privire la această anchetă, încheie autorii investigația despre legăturile dintre oamenii Kremlinului și cei din jurul lui Viktor Orban.

Transcrierile și înregistrările audio ale convorbirilor dintre Lavrov și Szijjártó, precum și ale convorbirilor lui Szijjártó cu alți oficiali ai guvernului rus, arată autorii, au fost obținute și confirmate de un consorțiu de agenții de presă de investigație format din VSquare, FRONTSTORY, Delfi Estonia, The Insider și Centrul de Investigații Ján Kuciak (ICJK).

Oamenii lui Orban lansează acuzații de spionaj la adresa unui jurnalist maghiar

Guvernul premierului conservator ungar Viktor Orban a depus plângere penală pentru spionaj împotriva unui jurnalist suspectat că ar fi oferit unui serviciu secret străin numărul de telefon al ministrului ungar de externe Peter Szijjarto, acestuia fiindu-i astfel interceptate convorbiri, inclusiv unele cu omologul său rus Serghei Lavrov, au relatat joia trecută joi agenţiile MTI şi EFE.

“Nu se numeşte jurnalism de investigaţie atunci când cineva predă numărul de telefon al unui ministru unui serviciu secret străin pentru ca acesta să fie interceptat şi apoi să primească înregistrarea. Acesta este spionaj”, a declarat şeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas. El nu a precizat statul pentru care se presupune că ar lucra respectivul jurnalist, dar ministrul de Externe Szijjarto a făcut aluzie la Ucraina, într-o declaraţie pe acelaşi subiect.

Jurnalistul acuzat, Szabolcs Panyi, specializat în securitate naţională şi informaţii, a publicat mai multe investigaţii prin care urmăreşte să dovedească influenţa Rusiei în Ungaria şi relaţia dintre Moscova şi ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.

Cel mai recent dintre articolele scrise de acest ziarist se referă la o convorbire telefonică din anul 2020 în care Szijjarto i-a cerut omologului său rus Serghei Lavrov sprijin pentru un aliat politic în Slovacia.

Plângerea guvernului ungar are la bază scurgerea unei înregistrări secrete, difuzată săptămâna aceasta în presa pro-Orban, în care Szabolcs Panyi este auzit vorbind cu o sursă neidentificată despre verificarea unui număr de telefon atribuit lui Szijjarto, în cadrul unei anchete jurnalistice privind contactele sale cu Lavrov. Jurnalistul neagă acuzaţiile, iar una dintre instituţiile media pentru care lucrează, VSquare, acuză guvernul că recurge la “tactici autoritare” pentru a-l discredita.