Ilie Bolojan, după ședință CSAT: Hidrocentralele devin proiecte de siguranță națională în România

România vrea să-și crească productia de energie cu ajutorul hidrocentralelor. Unele dintre acestea, începute acum zeci de ani și rămase neterminate din cauze birocratice, vor fi declarate proiecte de securitate națională. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și vine în contextul în care Spania și alte țări europene au fost afectate de cea mai mare pană de curent din istoria recentă.     

Unul dintre proiectele care ar putea fi declarate obiective strategice este hidrocentrala de la Răstoliţa din Mureş. Este prima constructie de acest fel începută de la zero după Revolutie. Dar nu e gata! Se află într-o arie protejată, iar proiectul a fost blocat din cauza avizelor de mediu. În aceeași situație sunt și alte hidrocentrale, care au costat peste 12 miliarde de lei.

SILVIA VLĂSCEANU – director executiv, Asociaţia Producătorilor de Energie “HENRO”: Pe lângă cei 700 de MW vorbim de siguranța sistemului. Este cea mai flexibilă formă de energie care poate să preia orice dezechlibru, cel mai rapid. Trebuie să avem în vedere și alte aspecte. Sursa de apă pentru comunitățile din zonă. Potențialul turistic, pentru că de cele mai multe ori (…) turismul în zonă capătă o altă amploare.

Guvernul va putea decide, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, că unele proiectele ale hidrocentralelor vor beneficia de statut special. Vor fi păzite de militari, la fel ca alte obiective ale Armatei. Vor primi și derogări de la legislație în ceea ce privește accelerarea exproprierilor și obținerea terenurilor necesare, dar si acordarea mai rapida a avizelor de mediu.

ILIE BOLOJAN – preşedintele interimar al României: Să putem reîncepe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare acestor hidrocentrale, în așa fel încât, în doi ani, maximum în trei ani de zile, cele zece hidrocentrale care sunt în stadii foarte avansate de lucrări, dar care nu pot fi terminate din aceste motive, să poată să intre în producție și să putem să avem un mix energetic mai bun.

Experții spun că introducerea în sistem a unui număr mai mare de hidrocentrale e necesară și pentru a preveni căderea rețelelor atunci când apar oscilații mari de tensiune. Astfel, s-ar putea preveni penele de curent.

NICOLAE HAVRILEŢ – expert în energie, fost preşedinte al ANRE: Aceste amenajări hidroelectrice au și aceasta componentă, au posibiltatea de a absorbi energia care este în exces prin utilizarea acesteia în pomparea de apă în rezervoarele din amonte care după aceea vor ceda apă pentru energie în momentul când este nevoie de energie.

De-a lungul anilor, mai multe organizații de mediu au obținut blocarea proiectelor în instanță. Ecologiștii reclamă că activitatea hidrocentralelor va avea un impact negativ asupra mediului.

MIHNEA MATACHE – purtător de cuvânt, Greenpeace România: În ultimii 20 de ani ei nu au reușit să le construiască legal, iar prin aceste derogări evită absolut orice fel de evaluare de mediu sau absolut orice fel de procedură prin care să se asigure că aceste proiecte sunt sigure pentru ecosisteme și pentru comunitățile locale.

Pe de altă parte, oficialii din domeniul energetic susțin că deblocarea investițiilor ar aduce în sistem peste 700 de MW, care ar asigura circa 10% din consumul unei zile de vară. De exemplu, la orele prânzului, productia de energie electrică a României era mai mică decât consumul cu aproximativ 400 de MW. Diferenta a fost acoperită din import. În plus, autoritățile române iau în calcul colaborarea cu americanii pentru construirea în România a unui lanț de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, pentru stocarea energiei electrice.