Ilie Bolojan, discurs de premier: Avem cheltuieli care nu au ținut seama de venituri, trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Ce soluții propune

Într-un discurs de posibil premier, președintele PNL Ilie Bolojan a prezentat, vineri, o radiografie a bugetului, din care reiese că s-a cheltuit mult prea mult față de veniturile statului, că investițiile trebuie regândite și, la final, a propus și soluții posibile. Declarațiile lui vin în cheia negocierilor pentru măsurile fiscale dintre partide, blocate în viziuni diferite asupra soluțiilor.

Avem cheltuieli care nu au ținut seama de venituri, avem prea puțini oameni care muncesc față de câți beneficiază, va fi o provocare pentru guvernele care vin cum vor gestiona plata pensiilor, a spus vineri Ilie Bolojan, la Senat, într-un discurs franc despre situația economică a țării de la această situație.

El a cerut sprijinul tuturor partidelor conștiente de situația prezentată, spunând că e nevoie de masă critică și de autoritate pentru cel care va fi desemnat premier.

Declarații ale lui Ilie Bolojan:

• În primul rând, vă spun bună ziua, mulțumesc că sunteți la această conferință de presă.
• Suntem la finalul unei săptămâni de discuții legate de programul de guvernare, de formare guvernului și cred că este corect să vă prezint în mod onest în ce situație se găsește România
• Înainte de formarea noului guvern, cum am ajuns aici și ce este de făcut și să vă răspund la întrebări la finalul acestei conferințe de presă.
• Suntem într-o situație complicată, dar aș vrea să definim cât se poate de clar câțiva indicatori, în așa fel încât dumneavoastră și cei care ne urmăresc să înțeleagă foarte bine în ce situație suntem.
• În primul rând, ca țară avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli este cea mai mare din Europa, așa cum vedeți pe graficul alăturat.
• Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB, deci este un deficit foarte mare care este acumulat pe mai mulți ani, care înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor.
• Și pentru a vă face o imagine exactă cât înseamnă acest deficit, cel mai corect lucru este să facem o diferență dintre venituri și cheltuieli.
• Și așa cum vedeți, în fiecare an, coloana de venituri este mult mai mică față de cea de cheltuieli.
• Anul trecut, de exemplu, am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât am avut total venituri la bugetul de stat, 575 de miliarde, diferența fiind acoperită prin creditele pe care le-a contractat România.
• Deci anul trecut, dar și în anii anteriori, am cheltuit mult mai mult anul trecut, diferența fiind cea mai mare, așa cum am spus, de peste 30 de miliarde de euro.
• Asta înseamnă că pentru că în fiecare an a trebuit acoperit această datorie și pentru că din păcate și în anii următori nu vom putea să renunțăm la contractarea de credite datorită acestei diferențe foarte mari, avem un efect de creștere accelerată a datoriei externe și a costurilor de finanțare și vedeți în ce măsură a crescut datoria publică a României, ajungând anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge la aproape 60%, așa cum se vede din acest grafic.
• Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare pe bună dreptate a îngrijorat piețele și investitorii și asta vede în dobânzi
• În media Uniunii Europene, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la o sumă foarte mare, de 2,3% din PIB-ul țării noastre, ceea ce înseamnă că anul trecut am plătit dobândi de aproximativ 40 de miliarde de lei, deci 8 miliarde de euro, iar anul acesta cu siguranță vom plăti din păcate mai mult.
• Indiferent ce guvern va veni în anii următori, dacă nu se corectează acest deficit, spațiile pe care le va avea la dispoziție vor fi tot mai mici și măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a acestui deficit care nu poate fi făcută decât printr-o combinație de creștere a veniturilor.
• altă situație complicată pe care o avem este absorbția scăzută a fondurilor europene.
• Depindem pentru a ne asigura investițiile care înseamnă dezvoltarea în viitor pentru țara noastră de accesarea fondurilor europene, pentru că și anul trecut, din aproximativ 120 de miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost fondurile europene.
• Prin urmare, dacă nu ne accesăm fondurile europene, nu putem asigura autostrăzile în lucru, nu putem asigura reabilitare de cale ferată și toate celelalte proiecte pe care autorități centrale sau locale le-au câștigat.
• Avem planul PNRR în valoare de 28,5 miliarde de euro la dispoziție.
• Aproape jumătate sunt granturi, 13,5 miliarde și 15 miliarde sunt împrumuturi. Am încasat până acum 10,7 miliarde, inclusiv ultima tranșă pe care am reușit să o încasăm, incluzând deci aici atât prefinanțarea, cât și primele trei cereri de plată, ceea ce înseamnă puțin peste 36% din aceste fonduri.
• Iar din aceste sume atrase, 6,4 miliarde, deci sunt banii din granturi, deci ne-am luat jumătate doar din banii din granturi, iar din împrumuturi, 4,3 miliarde, cam o treime, asta în condițiile în care termenul final pentru a trage toți acești bani înseamnă a doua jumătate a anului viitor, luna august și deci pentru a ne asigura investițiile în continuare, pentru a nu pierde principal granturile, această situație impune o anumită urgență pentru a rezolva toate problemele în așa fel încât să ne urgentăm absorția.
• Al doilea program important este cel de coeziune, unde și aici avem o absorbție scăzută.
• Aici, însă, avantajul este timpul, pentru că el poate fi închis până în 2029.
• Avem 31 de miliarde de euro la dispoziție, din care am casat o sumă destul de mică, de aproximativ 10%, 3,3 miliarde euro, și am făcut plăți către beneficiari mai mari, de 15%, de 4,8 miliarde euro,
• Aici stăm mai bine la capitolul de contractare, unde avem peste 80% din sumă contractată.
• Avem o balanță comercială total dezechilibrată.
• Importăm mult mai mult decât exportăm.
• Aveți aceste grafice care arată diferența dintre importuri și exporturi, care este foarte mare, ceea ce înseamnă că această cerere care a fost generată de creșterea de pensii și de salarii, acest potențial de creștere a pieței interne românești este irosit într-o bună parte pe importurile mari pe care le facem, ceea ce impune ca în anii următori să gândim programe de susținere a exporturilor și de creștere a producției interne în zonele în care avem capacitatea de creștere și facem importuri importante.
• Aceasta este realitatea de la care plecăm, dar cred că este corect să știm cum am ajuns aici, în așa fel încât să știm ce trebuie corectat, lucruri care nu pot fi evitate în perioada următoare.
• Un lucru important pe care îl putem spune este că am avut cheltuieli în ultimii ani, mulți ani, care nu au ținut seama de venituri.
• Așa cum vedeți în grafic, linia roșie care înseamnă cheltuielile este întotdeauna deasupra celelalte linii verzi, deci cheltuim mult mai mult decât avem venituri.
• Gândiți-vă că în 2024 față de 2023 veniturile au crescut cu puțin peste 10%, iar cheltuielile generale a statului au crescut cu aproximativ 19% și ne putem da seama ce înseamnă această creștere de diferență.
• Pe ce s-au dus în principal aceste creșteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creșteri, care nu au ținut seama de venituri, am avut o creștere a cheltuielilor cu salariilor în România mai mare atât față de rata inflației, cât și față de veniturile statului.
• Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public.
• 2024 față de 2023 a însemnat o creștere de venituri de puțin peste 10%, și o creștere a fondului de salarii de 24%.
• Asta înseamnă că, cu siguranță, în anumite sectoare avem prea mulți angajați și asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituții unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituției.
• Avem, de asemenea, o creștere de cheltuieli cu pensiile care mai ales, de exemplu, în ultimul an nu a ținut seama de creșterea veniturilor.
• Am avut o inflație acumulată în patru ani de 36% și o creștere a fondului de pensii de 53%.
• În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%,
• Dar gândiți-vă că ultima creștere cea mare s-a aplicat doar din septembrie și practic anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni.
• E un lucru bun că au crescut pensiile, dar din nou trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre de a le plăti și de asemenea de a vedea distribuția lor, pentru că sunt niște inechități foarte mari în sectorul de pensii.
• Cheltuieli care nu au ținut seama de venituri și cum putem să le vedem mai bine, făcând comparații între structurile de cheltuieli din România și structurile identice de cheltuieli din țările Uniunii Europene. Sunt zone în care suntem cu cheltuielile și cu numărul de personal mai redus.
• Mă gândesc la sănătate, mă gândesc la asistență socială, de exemplu, mă gândesc la educație.
• Dar sunt zone, cum este cel legat de administrație publică, de siguranță publică, în care procentele față de numărul de contribuabili, cei care plătesc în România, așa cum se vede, sunt mai mari decât media Uniunii Europene.
• Probabil că dacă ar fi mai mulți contribuabili, n-am avea această problemă, dar contribuabili sunt cei pe care îi avem.
• Avem o problemă destul de mare, pentru că avem prea puțini oameni care sunt în economia românească, prea puțini oameni care muncesc, acesta este adevărul, față de câți beneficiază.
• Și vedeți aceste date comparative, din populația activă între 15 și 64 de ani, avem aproape 33%, deci aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinsi în activitate, sigur putem scădea pe cetățenii români care sunt în străinătate, dar oricum, așa cum vedeți, suntem din punctul acesta pe penultimul loc din Europa.
• De asemenea, dacă se face o analiză a ratei de inactivitate la persoanele de peste 55 de ani, vedem că de data asta suntem chiar pe ultimul loc și, practic, datorită pensionărilor accelerate, suntem în situația în care jumătate din persoanele care au vârsta de peste 55 până la 64 de ani nu sunt prinsi în activitate, deși este o vârstă la care experiența acumulată, la care înțelepciunea ar putea fi valorificată în așa fel încât cei care intră pe piața muncii să nu intre în aceste sectoare, ci să se ducă în sectoare unde nu mai avem forță de muncă.
• De asemenea, un lucru foarte important pentru că ne gândim la sistemul de care trebuie să funcționeze, să asigure servicii bune.
• Ne gândim la sistemul de pensii, care trebuie să asigure și în viitor plata pensiilor.
• Constatăm că ponderea contribuabililor la sistemul public de pensii este printre cele mai mici din Europa, din populație activă.
• Și deci în anii următori, pe măsură ce numărul celor care vor ieși la pensie va fi mai mare, inclusiv generațiile din anii 68-70, cu siguranță va fi o provocare pentru guvernele din perioada respectivă cum va gestiona plata pensiilor în România. Un capitol important pe care nu trebuie să-l ocolim este cel legat de creșterea cheltuielilor cu investițiile.
• Și aici, a treia componentă, cheltuielile cu investiții.
• Toți românii și fiecare dintre noi dorim servicii publice cât mai bune, ne dorim o țară cu autostrăzi, cu spitale bune, care poate fi mult îmbunătățită
• Dar trebuie să fim conștienți cu ce se poate răspunde.
• Toată această situație este într-un context în care cetățenii României au o încredere scăzută în instituțiile statului, care este generată de calitatea celor care sunt în politică, de promisiuni neonorate, de decizii greșite, de incompetență uneori.
• E foarte greu să faci lucruri importante să faci lucruri dificile într-un climat de neîncredere și vedeți câțiva indicatori care sunt de la finalul anului trecut
• Românii au o încredere scăzută în direcția în care se mișcă țara.
• bună parte, o majoritate consideră că direcția este greșită.
• De asemenea, au o încredere foarte scăzută în modul în care se aplică legea în România.
• Iar instituțiile de bază le vedeți în ultimul grafic cu cote foarte scăzute de încredere.
• Ce este de făcut în această situație și ce am încercat să facem sigur în aceste zile?
• În primul rând că într-o situație și în acest tablou care este corect, trebuie să spunem foarte deschis că este corect, trebuie să spunem foarte deschis că până acum, sau cei care promit soluții magice,
• Cred că suntem convinși toți oamenii responsabili că sunt niște profeți falși.
• N-avem cum să schimbăm totul dintr-o dată, toate aceste acumulări negative.
• Putem repara ce este greșit, dar rezolvând treptat problemele.
• Nu folosim cuvinte mari, deschise, dar care din păcate sunt necesare, pentru care e nevoie de o masă critică, în primul rând de o susținere parlamentară și cred că în această săptămână se conturează această masă critică
• Aștept ca săptămâna viitoare să se închid aceste discuții, în așa fel încât, în termenul cel mai scurt, să existe o susținere pentru acest pachet de măsuri.
• Cred că apoi este nevoie să recâștigăm încrederea între partide și cetățeni.
• E nevoie apoi să urmărim jaloanele.
• Sunt două tipuri de măsuri
• Ultima tranșă, de exemplu, de bani nu ne-a fost virată întreg.
• E greu să termin niște proiecte până în a doua jumătate anului viitor
• Trebuie să susținem măsuri de debirocratizare, de simplificare a procedurilor, în așa fel încât de la emiterea documentatiilor, avize, autorizații, până la încheierea contractelor de licitații, să avem proceduri cât mai rapide, inclusiv introducerea unor mecanisme de prefinanțare a acestor programe din PNRR , în așa fel încât lucrările să poată începe cât mai repede și să recuperăm din timpul care a fost pierdut.
• altă urgență importantă este recâștigarea încrederii piețelor financiare, inclusiv a Comisiei Europene în ceea ce privește reducerea deficitului.
• Dacă piețele, creditorii noștri, investitorii în România au încredere în direcția în care se mișcă țara, înseamnă că vom plăti cu siguranță dobândă mai bune, vom putea lua credite pe care suntem forțați să le luăm în condiții mai avantajoase.
• Dacă nu au încredere și din păcate vedem dobânzile pe care le plătim, înseamnă că vom plăti mult mai mult și asta înseamnă mai puține investiții în România, salarii poate mai mici, pensii mai mici, că toate aceste lucruri se reflectă în cheltuielile generalele statului.
• Din acest punct de vedere, România s-a angajat că anul acesta va reduce deficitul până la 7 puncte procentuale din PIB țintă, care din punctul meu de vedere, pentru că suntem la jumătatea anului, e foarte greu să fie îndeplinită până la sfârșitul anului.
• Nu toate sunt la fel de importante și unele poate nu sunt la fel de bune ca altele. Investițiilor a programelor pe care le derulează România și o amânare a acestora sau o anulare a acestora, dacă va fi cazul, este foarte probabil necesară. În ce ponderi și cum vor fi împărțite aceste lucruri nu e un subiect ușor de decis.
• Pe termen mediu, până la finalul acestui an și pentru anul viitor, pentru că și anul viitor România are un angajament de reducere a deficitului, dar nu pentru că avem angajamentul, pentru că, așa cum vedeți, este o soluție absolut necesară pentru însănătoșirea finanțelor țării noastre.
• E nevoie să lucrăm la măsuri, zilnic, în așa fel încât, tot pe baza unui pachet, să obținem rezultate combinate privind reducerea de cheltuieli, în primul rând, privind prioritizarea investițiilor, dar și creșterea veniturilor statului.
• Fiecare instituție din România, cred că, poate fi auditată imediat, în așa fel încât să se vadă dacă își cheltuie eficient banii, dacă oferă servicii bune, dacă personalul are ce face cu norma întreagă și e nevoie să luăm decizii în așa fel încât, fără să reducem calitatea serviciilor, să putem reduce cheltuielile
• E nevoie de o transparentizare a tuturor cheltuielilor la instituțiile publice, la companiile de stat și la instituțiile care spun că sunt autofinanțate, nu știu, ASF, ANR, ANCOM, de exemplu, în așa fel încât, știind care sunt datele contractelor de muncă, nivelul de salarizare, să se aplice corecții în așa fel încât aici banii publici care sunt încasați din piață sau să fie lăsați piețelor sau să fie direcționați către proiecte de care statul român are nevoie.
• E nevoie să facem o reformă a pensiilor speciale.
• Nu mai putem să acceptăm, așa cum am spus, să avem pensionări în floarea vârstei, pentru că un om a acumulat o experiență și într-o perioadă de maturitate putem avea servicii cel puțin la fel de bune, asigurate, cu mult mai puține cheltuieli
• Nu trebuie să mai mergem cu aceste sinecuri.
• Mă gândesc, de exemplu, la un comitet care funcționează pe lângă Exim Bank, unde de la vreo șapte oameni câți erau în anumite vremuri, pe care le țin și eu în minte, acum s-au ajuns la 19 oameni.
• A doua componentă importantă este de evaluare și prioritizare a investițiilor.
• Și aici sunt foarte multe lucruri de făcut, de la moduri în care sunt alocate fondurile, de la finanțările care sunt asigurate, de la prioritizarea lor,
• Acest domeniu este foarte important pentru că, așa cum am precizat, sunt sume importante pe care le alocăm în acest domeniu, sume absolut necesare pentru dezvoltare, dar nu este totuna dacă o investiție este folosită la potențialul maxim sau după ce este făcută undeva, zace nefolosită pentru că nu are cine să o folosească.
• În ultimul rând, nu putem să ne gândim la pensii, la salarii, la proiecte de dezvoltare fără să creștem veniturile și nu vom putea evita, pentru că este un jalon creșterea impozitului pe proprietăți, dar care va intra în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor.
• E nevoie să combate evaziunea fiscală într-o formă în care ceea ce trebuie plătit să fie plătit, iar atunci când se ajunge la o evaziune care depășește o limită a bunului simț, cred că trebuie combătută cu cea mai mare forță
• Și aici cred că este loc de bine la ANAF, la antifraudă, dar și prin modificarea și înăsprirea legislației în acest domeniu.
• În ultimul rând, cred că trebuie să gândim mecanisme de taxare prin care toți cei care fac profituri în România bune să plătească la bugetul de stat în așa fel încât și cu acest aport ponderea veniturilor la bugetul de stat, din care viitorul guvern și viitoarele guvernele României vor putea rezolva problemele, să fie mult mai mare decât îl avem astăzi, în așa fel încât, dacă ne dorim condiții europene, într-adevăr să putem asigura și din veniturii europene.

V-ați creat fără îndoială un profil de prim-ministru. Dacă, în urma negocierilor politice, indiferent de formula care va reieși, că vom avea un guvern cu susținere majoritară în Parlament, că vom avea o rocadă la guvernare sau un guvern minoritar, vă asumați funcția de prim-ministru și implicit aceste măsuri nepopulare despre care vorbiți? Care sunt cele trei litere care vă opresc în acest moment să fiți prim-ministru?

• Da, aici nu e vorba de a crea un profil sau altul.
• Cred că este corect să le spunem românilor adevărul, să le spunem care este situația, să nu creăm așteptări care nu pot fi acoperite și știind că avem angajamente pentru accesarea fondurilor europene de tipul creșterii, pentru a putea face performanță indiferent cine este el, are nevoie de o masă critică, de o susținere în Parlament, are nevoie de o masă de cine este state, pentru că aceste măsuri nu vor fi ușor de pus în practică și cu siguranță vor fi situații în care oameni din executiv, oameni din companii nu vor executa lucrurile așa cum s-a stabilit
• Dacă nu ai autoritatea să-i sancționezi, oricine va fi premier va fi doar un om de mucava care nu va rezolva problemele și nu de asta avem nevoie.
• Și de asemenea ai nevoie de parteneriate, pentru că aceste măsuri înseamnă nu doar guvernul României, înseamnă Parlament, înseamnă președinție, înseamnă celelalte instituții, în așa fel încât să poți face zi de zi ca lucrurile să se schimbe în România.
• Și eu am încredere în milioanele de români care lucrează în sectorul privat, care duc țara asta în spate, în sutele de mii de profesioniști din sectorul public care își fac datoria, că înțeleg în ce situație suntem și că vor susține aceste măsuri în așa fel încât să putem trece România prin această situație dificilă și să creăm condiții pentru dezvoltare în anii următori.

Președintele Nicușor Dan spunea că trei litere vă blochează în acest moment să ajungeți în funcția de prim-ministru al României

• Cred că dânsul vă poate răspunde la acest punct de vedere.

Când ar trebui să intre în vigoare creșterile de taxe?

• Cea mai mare parte dintre știrile pe care le-ați dat sunt o combinație de adevăruri și falsuri.
• Oricine spune că anumite aspecte linii sunt de netrecut vă rog să mă credeți că vă dezinformează.
• Și săptămâna viitoare și la Consiliul din iulie România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil care să rezolve probleme structurale.

Considerați ca președintele ar trebui să desemneze mai întâi premierul sau ar trebui să continue discuțiile și să desemneze la final?

• Indiferent cine va fi premier, își va pune amprenta pe detalii, un tempo în care se execută programul.
• Este o combinație și spre asta ne ducem

Ce viață dați unei astfel de coaliții dacă PSD deja amenință să plece?

• Sunt convins că atunci când un premier e desemnat deciziile se vor lua rapid pentru a avea efecte. Cu cât sunt mai multe partide într-o coaliție cu cât stabilirea unui punct de vedere comun e mai dificilă.

Numele dvs a fost invocat de toată lumea. Ce vă ține pe loc pentru a accepta funcția de premier?

• Indiferent cine e premier trebuie să aibă niște condiții minimale pentru a putea performa. Are nevoie de o echipă puternică și de o susținere pe măsură.

Sunteți gata să vă asumați că veți avea într-o săptămână pachetul de măsuri?

• Sunt gata să-mi asum toate lucrurile care țin de mine.
• Nu o să fie ușor, în mod inevitabil vor fi greșeli dar atunci când luăm astfel de decizii ne dorim o decizie bună pentru cât mai mulți dintre români chiar dacă nu vor fi niște decizii perfecte.
• Ni s-a pus problema și cu cât un guvern e mai stabil cu atât capacitatea de a lua decizii mai rapide și mai curajoase e mai mare

Am văzut tensiuni la negocieri. Din cauza cui sau din cauza a ce s-au produs blocajele?

• Am răspuns deja la această întrebare.
• Chiar dacă insistați, alt răspuns nu va fi.
• Indiferent de discuțiile care vor exista, rezolvarea problemelor este cel mai import aspect.

Susține PNL impozitarea progresivă?

• Noi am susținut întotdeauna o impozitare echitabilă deci nu susținem impozitarea progresivă dar susținem ca toți care fac profită să plătească impozitele corect.

Ați face parte dintr-o rotativă guvernamentală? Susțineți un premier tehnocrat?
• Nicio variantă la care se va ajunge nu va fi perfectă. Foarte probabil va nemulțumi unele forțe politice sau poate chiar pe toate.
• E important să fie cea mai bună soluție pentru România.
• Nicio variantă nu e perfectă, fiecare are avantaje și dezavantaje, nu mai e mult până săptămâna viitoare