Ilie Bolojan: Am decis sesizarea CCR în conflictul cu Înalta Curte pe tema restanțelor salariilor pentru magistrați

Cabinetul Bolojan a decis joi să sesizeze Curtea Constituțională privind un posibil conflict juridic între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății unor restanțe salariale câștigate de magistrați.

Ilie Bolojan a declarat că instanța și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin deciziile care obligă Guvernul să aloce fonduri pentru plata unor restanțe salariale din sistemul de justiție.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, nu de a decide modul în care sunt distribuiți banii publici”, a declarat Ilie Bolojan.

Miza: aproape 5 miliarde de lei și penalități de 48 de milioane de lei pe zi

Potrivit premierului interimar, la sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a solicitat obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale și penalități aferente unor drepturi câștigate în instanță de angajați din sistemul judiciar.

Curtea de Apel București a admis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat decizia. Următorul termen în dosar este programat pentru 9 iulie.

Bolojan a precizat că, între timp, instanța a stabilit și penalități de 1% pe zi din suma solicitată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a circa 9 milioane de euro.

Premierul a avertizat că impactul financiar ar putea fi și mai mare, întrucât există solicitări similare și din partea parchetelor, estimate la aproximativ 3 miliarde de lei.

Executivul susține că stabilirea bugetului și rectificările bugetare reprezintă atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului, potrivit Legii finanțelor publice și Codului administrativ.

„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici din bugetul general consolidat”, a afirmat Bolojan.

Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de hotărâre judecătorească afectează principiul separației puterilor în stat și poate produce dezechilibre majore asupra bugetului public.

Premierul interimar a mai spus că, dacă hotărârea va rămâne definitivă, aceasta ar putea crea un precedent prin care orice ordonator principal de credite ar putea obține în instanță suplimentarea propriului buget.

„Orice ordonator nemulțumit de sumele alocate ar putea solicita în contencios administrativ obligarea Ministerului Finanțelor să îi suplimenteze bugetul, sub presiunea unor penalități”, a declarat Ilie Bolojan.

Sesizarea privind conflictul juridic de natură constituțională a fost adoptată de Guvern și înregistrată joi la Curtea Constituțională.

Pe ordinea de zi a acestei ședințe este un punct extrem de important și anume unul care prevede posibilitatea sesizării Curții Constituționale de către Guvern.

Ar putea Executivul să invoce un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție? Asta după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a dat dreptate Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un termen în care magistrații își cereau drepturile salariale câștigate în ultimii ani.

Vorbim despre sume importante de bani, care inițial erau la bugetul de stat, erau preconizat direcționate către aceste plăți. Dar pentru că au fost nevoie de sume de bani pentru pachetul de sprijinire a pensionarilor, de exemplu, și a persoanelor cu dizabilități, banii au fost redirecționați și Guvernul a decis, în momentul în care s-a creat bugetul pentru 2026, să amâne aceste plăți pentru salariile câștigate în instanță de magistrați.

Curtea de Apel București obligă Ministerul de Finanțe și Guvernul să aloce sumele de bani necesare pentru plățile restante pentru magistrați. Și în acest context, Guvernul ia în calcul să sesizeze Curtea Constituțională, făcând aici referire sau amintind de separarea puterilor în stat, dar și invocând faptul că nu poate o instanță să oblige Guvernul asupra unui termen pentru rambursare sumelor de bani.

Mai mult decât atât, Executivul a depus recurs și anunță că pe data de 9 iulie ar urma să se judece acest recurs.