Instanţa supremă respinge contestaţia AUR împotriva hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale. CAB analizează contestaţia unei asociaţii privind documentele desecretizate

11 decembrie 2024, 12:44 (actualizat 11 decembrie 2024, 18:41)

Zi importantă în instanţele de judecată din Capitală. ICCJ respinge contestaţia AUR împotriva hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale.  Dar mâine mai este un termen la Curtea de Apel București, care trebuie să dea un răspuns la o altă contestație, depusă de o asociație, privind desecretizarea documentelor serviciilor de informații din ședința CSAT. Cererea a fost analizată azi, dar magistrații au rămas în pronunțare.

ACTUALIZARE Instanţa supremă respinge contestaţia AUR împotriva hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dezbătut, miercuri, contestaţia formulată de partidul AUR împotriva hotărârii Curţii Constituţionale privind anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale și a rămas în pronunțare.

În sesizarea depusă la Înalta Curte, preşedintele AUR, George Simion, arată că decizia luată de judecătorii constituţionali în data de 6 decembrie este „un precedent extrem de periculos, întrucât încalcă articolul 2 din Constituţie, care prevede că „suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin reprezentanţii săi aleşi”, repetabilă ori de câte ori puterea se vrea stabilă la putere, deci ne-înlocuibilă prin alegeri, iar pe de altă parte, este o motivaţie foarte serioasă pentru ca poporul să îşi piardă încrederea în democraţie, alegeri şi statul de drept”.

De asemenea, liderul AUR menţionează că aceiaşi judecători de la CCR au decis, pe 2 decembrie, validarea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

„Decizia CCR a anulat în totalitate procesul electoral. Nu doar turul I de scrutin a fost anulat, ci întregul proces electoral. Trebuie acum ca totul să fie luat de la capăt – minus, foarte probabil, candidaţii care vor fi invalidaţi pe parcurs pe motiv de note informative de la serviciile secrete. Se observă din motivarea deciziei CCR de vineri că singurele ‘probe’ pe care s-a bazat decizia de anulare a întregului proces electoral sunt notele informative de la SRI, SIE şi Ministerul de Interne, aşa-zis desecretizate de CSAT. Nu există niciun motiv în acest moment, raţional sau emoţional, să credem că acest precedent nu va fi devenit un tipar de acţiune statală în viitoarele alegeri. (…) A veghea asupra procesului electoral nu înseamnă a-l anula, ci a nu permite ca evenimente sau fapte administrative ori electorale să îl împiedice sau să îl deturneze de la parcursul normal. Această atribuţie de a veghea se exercită în timpul, iar nu după alegeri”, se mai arată în contestaţia depusă la ICCJ.

La Curtea de Apel București, o altă contestație, de data acesta privind rapoartele desecretizate ale SRI, SIE, STS și Ministerul de Interne. O anume Asociație pentru Apărarea Libertăților Publice a cerut suspendarea documentelor care ar lăsa astfel decizia CCR fără obiect. Inițial, pe portalul instanței a apărut numele lui Călin Georgescu în dreptul reclamantului, ulterior fiind schimbat în… Cătălin Georgescu, președintele asociației care a depus contestația.

***

Curtea de Apel Bucureşti a dezbătut, miercuri, cererea prin care o asociaţie solicită suspendarea documentelor desecretizate de CSAT, depuse de SRI, SIE, MAI şi STS cu privire la nereguli în campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.

Solicitarea are ca obiect „suspendare executare act administrativ”, reclamant fiind Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice – APALP, iar pârâţi sunt Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul de Interne – DGIPI.

APALP susţine într-un comunicat de presă că a cerut judecătorilor suspendarea notelor şi rapoartelor de informare ale instituţiilor membre ale CSAT, care au participat la şedinţa din 28.11.2024.

„Pentru informarea opiniei publice, arătăm că aceste Note şi rapoarte întocmite de instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale (SRI, DGPI, STS, SIE) au fost declasificate şi ar fi arătat că rezultatul procesului electoral ar fi fost afectat sau influenţat. În cererea de chemare în judecată am arătat că documentele pentru care am solicitat suspendarea sunt acte administrative emise cu exces de putere, instituţiile emitente acţionând cu scopul clar de a influenţa voinţa alegătorilor şi implicit rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, nefiind acte legal emise în exercitarea competenţei de apărare în domeniul securităţii naţionale. Cererea a fost introdusă înainte de a interveni decizia şi comunicatul Curţii Constituţionale a României de anulare a alegerilor”, susţine Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice.

În opinia asociaţiei, aceste documente trebuiau emise şi ulterior declasificate şi prezentate opiniei publice după alegeri şi doar dacă acestea cuprindeau o analiză obiectivă şi imparţială asupra tuturor candidaţilor.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite