Iarna, sezon de risc pentru sănătatea mintală: semnele care nu trebuie ignorate

Vremea rece, zilele scurte și izolarea pot amplifica anxietatea și depresia, iar prevenția începe cu pași simpli, precum menținerea unei rutine și expunerea la lumină naturală, explică psihologul Radu Leca, care atrage atenția că informațiile neconfirmate științific, precum cele despre „frecvența Schumann”, pot accentua stările de vulnerabilitate emoțională.

Zilele scurte, lumina redusă, izolarea socială, mișcarea mai puțină și schimbarea rutinei cresc vulnerabilitatea emoțională. Organismul intră mai des într-un mod de conservare, caracterizat prin somnolență accentuată, poftă crescută de carbohidrați și zahăr, energie scăzută și iritabilitate.

În anxietate apare mai frecvent anticiparea negativă, verificarea repetată a vremii și gânduri de tipul „nu fac față”. În depresie, se manifestă retragerea, lipsa de motivație și auto-critica.

Prevenția începe cu măsuri simple: ore regulate de somn și masă, ieșiri zilnice la lumină naturală, mișcare, contact social planificat și stabilirea unor obiective mici, realizabile.

Cum amplifică frigul și lipsa controlului simptomele

Condițiile meteo dure sunt percepute de creier ca un risc, iar sistemul nervos autonom reacționează prin creșterea tensiunii și scăderea toleranței la frustrare. Acest mecanism favorizează evitarea activităților și întreține anxietatea.

În depresie, reducerea activităților plăcute și a interacțiunilor sociale scade nivelul de recompensă emoțională. Sezonul rece limitează plimbările, întâlnirile și sportul în aer liber, ceea ce accentuează starea de pasivitate.

Intervențiile psihoterapeutice utile includ activarea comportamentală, expunerea treptată la activități evitate, tehnici de respirație și exerciții de ancorare în prezent.

Mitul „frecvenței Schumann” și impactul asupra stării psihice

În spațiul public circulă ideea unei creșteri majore a „frecvenței Pământului”, de la 7,83 Hz la 56 Hz. Datele științifice arată însă că aceste rezonanțe electromagnetice naturale variază, fără existența unui nou standard stabil la 56 Hz.

Legătura directă dintre aceste fenomene și simptomele de anxietate sau depresie nu este confirmată științific. Atribuirea stărilor psihice unor cauze invizibile și greu de verificat poate crește anxietatea și sentimentul de neputință și poate accentua depresia.

Specialiștii recomandă concentrarea pe factori controlabili: igiena somnului, limitarea consumului de conținut alarmist, verificarea surselor și apelarea la sprijin profesional atunci când este necesar.

Când este nevoie de ajutor și ce măsuri ajută

Prevenția clinică include expunerea la lumină naturală dimineața, alimentație regulată, mișcare, contact social și evaluări medicale pentru depistarea unor posibile cauze fizice, precum deficitul de vitamina D, tulburările tiroidiene sau anemia.

În psihoterapie, monitorizarea somnului, activității și nivelului de energie ajută la identificarea tiparelor, iar tehnicile cognitive contribuie la reducerea gândurilor negative.

Ajutorul specializat devine important atunci când apar atacuri de panică repetate, lipsa de speranță, izolarea prelungită, consumul crescut de alcool, gândurile de auto-vătămare sau scăderea semnificativă a capacității de funcționare zilnică.