Guvernul şi-a asumat pentru a doua oară răspunderea pe legea pensiilor magistraţilor

Guvernul şi-a asumat, marți, în plentul Parlamentului, răspunderea pe legea pensiilor magistraţilor, imediat după şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, dedicată Zilei Naţionale a României. De această dată, Executivul s-a asigurat că are avizul CSM, chiar dacă negativ. Opoziția a anunțat că nu se va opune acestei reforme prin contestare la CCR sau moțiune de cenzură. Măsura e un obiectiv asumat în PNRR, în baza căruia România ar trebui să primească peste 230 de milioane de euro. Deși termenul a expirat vinerea trecută. Anterior, Guvernul a aprobat, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraților, fără amendamente. Proiectul de lege poate fi contestat la CCR.

Premierul justifică reforma și cu nevoia de a păstra un număr mai mare de oameni cu expertiză în sistem.

ACTUALIZARE Premierul Ilie Bolojan: Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ. În primul rând, crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, așa cum știți, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.

Premierul Ilie Bolojan a reamintit, în plen, că proiectul de lege răspunde angajamentului asumat de România prin PNRR: În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR. Și, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea cu acest proiect de lege.

ACTUALIZARE A început ședința în plenul Parlamentului în care Guvernul își asumă raspunderea pe tema legii privind pensiile magistraților. Sporurile tăiate în primul pachet de măsuri asumat de Guvern i-a afectat și pe funcționarii Parlamentului. Câțiva au organizat un protest spontan și au cerut demisia premierului.

ACTUALIZARE Cabinetul Bolojan îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului pe acest proiect de lege.

După asumarea răspunderii, opoziția poate să depună moțiune de cenzură. Parlamentarii AUR au anunțat astăzi că nu vor depune moțiune de cenzură în cazul asumării răspunderii pe legea pensiilor magistraților, dar vor depune o moțiune de cenzură spre finalul acestei săptămâni de un alt subiect.

Dacă această etapă, a depunerii moțiunii, va fi depășită, proiectul merge apoi spre promulgare. Dar în tot acest timp el poate fi atacat la Curtea Constițională.

Vom vedea dacă Înalta Curte de Casație și Justiție va ataca la Curtea Constițională acest proiect, așa cum a făcut-o data trecută. Dacă se va întâmpla acest lucru, atunci judecătorii CCR trebuie să analizeze proiectul, să dea un termen în care vor stabili dacă este constițională sau nu această lege. Vom vedea dacă vor analiza și pe fond de această dată proiectul. Asta pentru că proiectul care a trecut de Parlament data trecută și a fost atacat la Curtea Constițională a fost declarat neconstituțional pe formă. 

În cele din urmă, abia după ce se vor arde toate aceste proceduri, vom afla dacă România va pierde sau nu banii din PNRR.

Pălărie: Mi se pare un cuantum corect pentru pensionații din magistratură

Stefan Pălarie, liderul grupului USR din Senat:  Valoarea de 70% din venitul net înainte de a ieși la pensie, mi se pare un cuantum corect pentru pensionații din magistratură. Dacă ne gândim puțin, acest 70% respectă, pe de o parte, toate deciziile anterioare ale CCR privitoare la faptul că nu ar trebui să existe imixtiune în puterea judecătorească a statului român prin atacarea unor drepturi bănești. În egală măsură, să ținem cont de faptul că acest 70% este o valoare semnificativă aproape dublul față de media pensiilor contributive din România de 40%. 

Abrudean: Guvernul și-a făcut treaba

Mircea Abrudean, președintele Senatului: Din punctul meu de vedere, guvernul și-a făcut treaba. Eu cred că e o discuție cu Comisia Europeană aici și va trebui văzut în ce măsură dânșii consideră jalonul îndeplinit sau parțial îndeplinit. Vom vedea cum lucrurile vor evolua.  Data trecută am avut o decizie pe forma, acea chestiune a fost rezolvată de guvern. Avem avizul CSM negativ, dar există acel aviz.

Peiu: Nu vom depune moțiune, nu vom face sesizare la CCR

Petrișor Peiu, senator AUR: Noi susținem orice înăsprire, orice ridicare de facilități nedrepte care face din anumite categorie ale populației să fie categorii favorizate. Am vrea să vedem același regim privind pensionarea pentru toată lumea. Orice îmbunătățire, orice aliniere la practica comună pensiilor contributive este un pas înainte din punctul nostru de vedere și nu dorim sub nicio formă să ne opunem unor astfel de măsuri. Dacă nu depunem moțiune de cenzură, rezultă clar că nu vom face sezizare la Curtea Constituțională pe această lege.

Pîslaru: Sperăm ca legea privind pensiile magistraților să fie promulgată înainte de observațiile Comisiei

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, marți, ce se întâmplă cu fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în condițile în care reforma pensiilor speciale nu a fost încă promulgată, iar termenul limită de 28 noiembrie a fost depășit. Dragoș Pîslaru spune că autoritățile speră ca legea pensiilor magistraților să fie promulgată înainte ca Bruxelles-ul să transmită observațiile sale.

2 December 2025, 14:36 (actualizat 2 December 2025, 15:10)

_____________________________

Vineri, Executivul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca şedinţa comună de plen consacrată angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu să aibă loc marţi, după şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, de la ora 14:30.

Bolojan: Va fi aprobat proiectul privind pensiile magistraților; marți, angajarea răspunderii în Parlament

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în şedinţa de guvern, că demarează procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru proiectul pensiilor magistraţilor, estimarea fiind că cel mai probabil marţi vor trece la finalizarea acestei proceduri, prin prezentarea în Parlament, după primirea amendamentelor de la parlamentari.

28 November 2025, 15:35 (actualizat 28 November 2025, 20:31)

Parlamentarii pot depune amendamente la proiectul de lege adoptat de Guvern până marţi, la ora 8:00.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

CSM a dat aviz negativ pentru legea pensiilor magistraților. Ministrul Justiției: Important este că avem un aviz

Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pentru proiectul privind reforma pensiilor magistraților.

27 November 2025, 11:38 (actualizat 27 November 2025, 12:20)

Proiectul se va aplica şi personalului auxiliar din instanţe şi parchete, angajaţilor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi magistraţilor asistenţi şi personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituţională. 

Proiect de lege cu privire la pensiile magistraților. CSM susține că aceștia vor fi discriminați

Magistrații vor primi o pensie specială mai mică decât pensia contributivă, dacă proiectul de lege al Guvernului Bolojan va intra în vigoare. Cel puțin așa susține CSM în motivarea avizului negativ. Magistrații pretind și că vor fi discriminați față de alte categorii de beneficiari de pensii speciale.

29 November 2025, 21:21 (actualizat 29 November 2025, 21:41)

Asumarea răspunderii Guvernului (procedură)

Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură prin care, pentru a face faţă unei situaţii deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competenţa Parlamentului, Guvernul urmăreşte adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului legislativului, se arată în volumul “Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

În Constituţia României se arată că executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114).

Primul pas în procedura de asumare a răspunderii îl reprezintă întocmirea de către Guvern a unui proiect de lege sau program.

Pentru a declanşa procedura de angajare a răspunderii, este nevoie de convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună (art. 13 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului). Proiectul de lege sau de program al Guvernului este prezentat Birourilor Permanente reunite ale celor două camere, care stabilesc un termen în care parlamentarii pot depune modificări.

Urmează prezentarea proiectului sau programului de către prim-ministrul României în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de trei zile în care se poate introduce o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

Conform art. 114, alineat 2 din Constituţie, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor (majoritate absolută).

În situaţia în care moţiunea este votată, atunci Guvernul se consideră demis, iar proiectul de lege rămâne neadoptat (art. 114 din Constituţie).

În situaţia în care Guvernul nu a fost demis prin moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (art. 114 din Constituţie).

Înainte ca proiectele de lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea să fie promulgate, acestea mai pot fi supuse controlului de constituţionalitate, conform articolului 146, alin. a) din Constituţie.

În acest context, procedura angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea Guvernului, se mai arată în volumul “Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii’.

Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1557 din 18 noiembrie 2009, modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii poate fi folosită numai atunci când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau de urgenţă nu mai este posibilă.

Angajarea răspunderii Guvernului – potrivit art. 114 din Constituţie – reprezintă o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conţinutul său este un act ce emană de la executiv, şi, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare, fie se ajunge la demiterea Guvernului.

La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă, se mai arată în decizia amintită.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată.

Altfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege, mai stabileşte Curtea în Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009

Alte angajări ale răspunderii

De când este prim-ministru, Guvernul Ilie Bolojan şi-a mai asumat răspunderea la 7 iulie şi la 1 septembrie 2025.

La 7 iulie, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe un prim pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, materializat în Legea nr. 141/2025 privind Pachetul fiscal I.

La 9 iulie 2025, partidele AUR, SOS RO şi POT au depus o moţiune de cenzură. În 14 iulie, moţiunea de cenzură a opoziţiei nu a întrunit majoritatea de voturi necesară pentru adoptare, iar la 22 iulie, Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate depusă de AUR.

Între măsurile cuprinse de Legea nr. 141/2025 privind Pachetul fiscal I, se numără:

• creşterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%;
• creşterea cotei reduse de TVA, de la 5% şi 9%, la 11%;
• majorarea cu 10% a accizelor pentru alcool, carburanţi şi ţigări;
• introducerea contribuţiei la sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei;
• creşterea la 16% a impozitului pe dividende din 1 ianuarie 2026;
• îngheţarea pensiilor şi salariilor din sistemul public în 2026;
• modificarea sistemului de burse de merit;
• reducerea finanţării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024 etc.

Guvernul şi-a mai asumat răspunderea la 1 septembrie 2025 pe cinci proiecte cuprinse în cel de-al doilea pachet de măsuri anunţate de guvern încă din luna iulie 2025, conform https://www.cdep.ro/:

* proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 242/2025);
* proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (PL-x 244/2025);
* proiectul de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome (PL-x 245 /2025);
* proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii (PL-x 243/2025);
* proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x 246/2025) (sursa: https://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta2015.Agenda?dat=20250901)

În 3 septembrie “Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a anunţat că a depus patru moţiuni de cenzură pe patru dintre aceste proiecte, excepţie fiind proiectul referitor la pensiile magistraţilor. Toate cele patru moţiuni de cenzură ale AUR au fost respinse la 7 septembrie.

La 9 septembrie, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la Curtea Constituţională şi patru sesizări de neconstituţionalitate împotriva a patru pachete de legi impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan. AUR a evidenţiat că proiectele au fost adoptate “fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.

O parte dintre proiectele pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea la 1 septembrie au fost promulgate, devenind legi:

• Legea nr. 158/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice;

• Legea nr.145 din 3 octombrie 2025 privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome;
• Legea nr.163 din 23 octombrie 2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.