Guvernul de la Chișinău propune Parlamentului să declare stare de urgență, începând cu 16 decembrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova a aprobat o hotărâre prin care propune Parlamentului de la Chișinău să declare stare de urgență pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie 2024, transmite tvrmoldova.md

Proiectul propriu-zis prevede posibilitatea extinderii unui șir de măsuri de vor fi aplicare prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale, printre care: instituirea unui regim special de procurare a energiei electrice și a gazelor naturale în regim rapid, alocarea mijloacelor financiare în acest sens, protecția socială a cetățenilor, inclusiv a celor din localitățile din stânga Nistrului, dispunerea la necesitate a raționalizării consumului de resurse energetice, etc.

Deși malul drept și-a asigurat securitatea aprovizionării cu gaze naturale prin liberalizarea pieței, consumatorii de pe malul stâng sunt în continuare dependenți de o singură sursă de import – Gazprom. Conform prevederilor contractului, Gazprom are obligația de a asigura livrarea gazelor naturale la hotarul cu R. Moldova până la 30 septembrie 2026.

Chiar dacă infrastructura de transport a gazelor naturale existentă permite asigurarea transportului de gaze necesare pentru acoperirea consumului R. Moldova pe ambele maluri ale Nistrului, există riscul privind capacitatea financiară a consumatorilor de pe malul stâng de a achiziționa la prețul de piață gaze naturale și energie electrică generată de Centrala Termoelectrică Moldovenească (MGRES), spune Oleg Serebrian.

„Din datele disponibile, MGRES dispune de stocuri de cărbune care ar putea acoperi doar consumul energiei electrice al regiunii transnistrene pentru o perioadă între 30 și 50 de zile. Aceste stocuri sunt estimate la 69,3 mii de tone, dar calitatea cărbunelui care este depozitată la MGRES nu se cunoaște. În lipsa MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a R. Moldova, depinde direct de importurile din zona de ofertare ENTSO-E și în special de România. În ultimele luni, și România se confruntă cu un deficit de energie electrică, acoperit din importuri. În acest sens, pericolul major îl reprezintă faptul că, în afară de malul drept, un deficit de energie electrică poate fi înregistrat și pe teritoriul regiunii transnistrene, manifestat în cel mai bun caz printr-un consum necontrolat al energiei electrice preluate din România”, a declarat viceprim-ministrul pentru Reintegrare.

Autoritățile mai spun că războiul din Ucraina a schimbat total situația privind piața de electricitate din R. Moldova. Dacă până în 2022, R. Moldova își putea echilibra alimentarea cu energie electrică din Ucraina, acum sunt doar două surse: MGRES și linia de înaltă tensiune Isaccea – Vulcănești – MGRES – Chișinău.

„Situația este agravată de bombardarea continuă a capacităților de producere și transportare a energiei electrice din Ucraina, în special a celei din preajma graniței cu R. Moldova, care pun presiune pe sistemul energetic din toată regiunea. Astfel, este posibilă apariția unei situații mult mai complicate decât cea din noiembrie 2022, atunci când, pe lângă riscurile aferente malului drept, ne-am putea confrunta cu o situație umanitară complicată pentru populația de pe malul stâng al Nistrului, care ar putea rămâne atât fără gaze, căldură, cât și fără energie electrică”, explică Serebrian.

În cazul în care Gazprom va stopa livrările de gaze către regiunea transnistreană, măsurile pe care le pot lua instituțiile din domeniu nu vor fi suficiente pentru a face față situației, spun autoritățile. Astfel, ar fi necesară instituirea stării de urgență.

Totodată, Guvernul de la Chișinău a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, Regulamentul privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic și Planul de acțiuni în sectorul electroenergetic.

„Regulamentul și Planul de acțiuni propuse spre aprobare vizează stabilirea unor măsuri clare și eficiente pentru prevenirea și gestionarea situațiilor excepționale și include 29 de scenarii de risc detaliate cu măsuri de prevenire bazate pe mecanisme de piață, dar și soluții de intervenție pentru cazul în care aceste mecanisme nu pot asigura viabila funcționare a sistemului electroenergetic. Scenariile de criză sunt grupate în funcție de cauza care generează criza”, a spus Constantin Borosan, secretar de stat la Ministerul Energiei.

La 1 ianuarie 2025, expiră contractul de tranzit al gazelor naturale pe teritoriul Ucrainei, iar Gazprom refuză să transporte gaze în regiunea transnistreană prin Gazoductul Transbalcanic, condiționând acest lucru cu o pretinsă datorie a malului drept al Nistrului, în valoare de 709 milioane de dolari. Astfel, sunt puse sub semnul întrebării perspectivele aprovizionării populației de pe malul stâng al Nistrului cu resurse energetice.